639

Emisijata TV Arád ud 23 juni 2011 g

638

Náša glás, broj 12 ud 2011 g.
http://www.mediafire.com/file/px7t5a9jdbl0e7g/NG201112net.pdf

637

Emisijata TV ARAD ud 16 juni 2011 g.

636

Emisijata TV Arád ud 09 juni 2011 g.

635

Náša glás, broj 11 ud 2011 g.
http://www.mediafire.com/file/hmtwpm874bn65qf/NG201111net.pdf

634

Emisijata TV Arád ud 02 juni 2011 g.

633

Sam dubávil po-udkole ud Jáni Négjva nekolkus interesni materiále, za kujatu mu zafálem mlogu:

1. Ud na sájta http://www.unofficialroyalty.com putrebitelkata Ana, vájda rodom ud Vinga, ij ugudila citiri kunčita (svetičita) sas tejnite dedu i bába i sas néja u nárudna vingánska nusija:

* * *

2. Idna interesna státija ud na sájta http://www.graiul.ro sas svetice na žénska i mažka nusija ud Vinga:

Portul bulgarilor din Banat, expus la Muzeul de Etnografie

Luni, 25 Aprilie 2011 12:40; Scris de Anca GOJA

O noua expozitie deschisa la Muzeul Judetean de Etnografie si Arta Populara din Baia Mare prezinta o comunitate mai putin cunoscuta, cea a bulgarilor romano-catolici din Banat, prin intermediul vesmintelor si textilelor traditionale ale acestora. Expozitia "Portul popular al bulgarilor catolici din Banat", organizata în colaborare cu Muzeul Judetean Arad, cuprinde piese specifice bulgarilor din localitatea Vinga, unde acestia s-au asezat la 1737. Ulterior, în 1744, Vinga a fost declarata oras, primind, de la Maria Theresa, numele de Theresiopolis si dreptul de jus gladii. Din punct de vedere religios, asa cum a aratat muzeografa Colta Rodica, de la Muzeul Arad, bulgarii au apartinut unei secte ortodoxe care nu recunostea Sfânta Treime (secolul IX), în secolul al XVI-lea fiind catolicizati de un episcop pe nume Pavel. Comunitatea din Vinga s-a remarcat printr-o cultura înalta, nelipsind biserica, scoala si tipariturile în limba bulgara. De asemenea, obiceiurile, traditiile si portul s-au pastrat pe o durata lunga. Azi, în Vinga traiesc circa 600 de bulgari declarati, care se lupta sa îsi pastreze identitatea; dupa 1990, o parte dintre ei s-au întors în locurile de unde au plecat si au avut placuta surpriza de a regasi acolo propriul costum popular, neschimbat. Portul bulgarilor din Vinga, diferit de al bulgarilor din judetul Timis, este foarte bogat si bine individualizat. Ceptele (piesele din costum destinate acoperirii capului, la femei) erau, initial, tesute din fir de aur, fapt care atesta bunastarea acestei comunitati. Expozitia cuprinde si un costum de miri, precum si copii ale unor fotografii realizate în perioada interbelica, înfatisând bulgari din Vinga în costume traditionale.
Expozitia poate fi vizitata zilnic, între orele 10-16, pâna în data de 1 iunie, la sediul muzeului de pe strada Dealul Florilor nr. 1.

* * *

3. I ne náj na sétne, idna interesna brošurka ud 1940 g., „Илюстрация Илинден“, u kujatu, na starnite 2-4 ima idna státija za Čiprovskotu vaztánji, sas idno svetiče u kujatu sa štámpani banátsći balgare ud Bardársći gerán – 2 mažje i 3 mumi u banátska balgarska nusija, zágjnu sas tejna misnić Evgeni Bosilkov, kujatu sa bli utišli u Sofia speciálnu za tozi práznić.

Celata brošurka možiti da si ja iztagliti ud tuka:
http://www.mediafire.com/file/fdo6qlss9bc4fd7/Illustration-Ilinden-1940-Book-4-Godina-XII-April.pdf