Friday, November 28, 2008

355

U svazka sas vota za Ánka Petrov išta da vu spumena tuj, ci du krája na gudinata, tojest du 31 december, možiti da ji dadéti još pu idin 10 seku denj, zaštotu ud idin kompjuter moži da se votira idnaž na denj.
A aku za preberé náj-málku 1.000 vota, tá za flezi i za u finálnata klasácija.

http://www.miss2008.ro/miss-web:anca.petrov

Ugvádem tuka tri klipa, za da si spumenéti kacé hubanci ij pela nekupać u "Slávjak".

Ánka Petrov - Timišvár, 2002 g.


Anka Petrov - Bréšća, 2003 g.


Ánka Petrov - Faršángji u Smikluš, 2003 g.

Thursday, November 27, 2008

354

Náštu bivšu „Slávjače“, Ánka Petrov, ima nužda ud pomušt. Tá učástva u konkursa „Miss Web 2008“ pa aku imati ole, vu zamolvam da ji dadéti pu idin 10. Za sigá tá ij na drugotu mestu u klasamenta! Hajdati da ji pumognimi da badi parva! Ás dumam, či zavredva!
Etu i link-a, kadetu možiti da votirati:
http://www.miss2008.ro/miss-web:anca.petrov

Wednesday, November 26, 2008

353

Emisijata Rádio Timišvár ud 16 november 2008 g.
Get this widget | Track details | eSnips Social DNA


Emisijata Rádio Timišvár ud 23 november 2008 g.
Get this widget | Track details | eSnips Social DNA

Thursday, November 20, 2008

352

MIRCOVICI Niculae
Candidează pentru funcţia de deputat în toate circumscripţiile electorale din Ţară!
Deputat în Parlamentul României în legislatura 2004-2008.
General în rezervă şi cadru universitar.
Preşedinte al Uniunii Bulgare din Banat - România.


========================================
Gulem práznić u Popeşti Leordeni

Katoličánete ud Popeşti Leordeni sa praznikuvali, megju 13-15 november 2008 g., 180 gudini ud katu sa se zadumili pu tezi mestá parvite balgare katoličáne, katu kulu 70 familiji s balgare katoličáne sa se presélili u Popeşti Condurat ud kumšijskotu sélu Cioplea. Du gudinata 1845 sate tija sa bli udslužini ud paraćijata ud Cioplea a posle, s dupušténji ud starna na biskupa Giuseppe Molajoni, ij blá sazdádina paraćija i ud Popeşti Condurat, katu parvija parok tuka ij bil gusp. Nikola Penov.
U petak, 14 november 2008 g., s počnivanji ud 16 saháte, u Paraćijata ud Popeşti Leordeni se ij daržála idna konferinca, na kujatu sa hurtuvali birova na grada ing. Grigore Trache, prof. Dan Dulciu i prof. dr. Dănuţ Doboş.
Birova Grigore Trache ij predstávil roljata i znamenitustta na balgarete katoličáne ud Popeşti Leordeni ud administrativna i juridična gledna točka, s počnivanji ud XVI-ja vek du drugata pulvina na XX-ja vek.
Predstávenjétu ud glednata točka na istorijata ja ij naprávil profesora Dan Dulciu, kojtu ij pukázal, či migrácijata na balgarete katoličáne se ij naprávila za idin dosta dalag period ud vreme, u po-više etápi. A zadumevanjétu na tezi balgare katoličáne ij blo ud ugromnu značénji za tazi mestnust.
Istorijata na katoličánete ij blá predstáviona ud prof. dr. Dănuţ Doboş, kojtu ij pukázal, či tezi balgare katoličáne se vlečat ud katolicizirvanjétu na balgarete palćene ud XVI-ja vek, delu na misjonersćite kalugjre frančiškáne minorite i konventuále. Palćenete sa bli idna sekta maniheista kujatu ne prepuznávala krašténjitu, kulta na Májća Božija i na svetcite kaćétu i kulta kantu Svetija Križ. U gudinata 1828 distina familiji balgare ud Cioplea sa se presélili u Popeşti, na mušijata Popeşti Condurat, katu pu tozi náčin sa usnuváli sélutu Popeşti Pavlicheni.
Na krája na konferencijata ij zal hurtata i Árhibiskupa Ioan Robu, kojtu si ij prekázal négvite spomene ud ’70-te gudini, kugátu ij bil vikár u Katedrálata „Sv. Iosif” i ij hodil u Popeşti za da pumága u Svetite Misi. Istu taj, ij spumenal i ij zafálel na sate misnici i vernici kujatu sa žuveli i sa rábutili u Popeşti, katu si ij pužéli tazi obštnust da ustáni verna na katoličánskata tradicija.
Pr. Vincenţiu Balint, editor www.arcb.ro
========================================
U sabuta, 15 november, s počnivanji ud 10.30 saháte, se ij daržála idna Sveta Misa u katoličánskata čárkva "Sfânta Fecioară Maria, Regina Sfântului Rozariu" (Str. Merilor, nr. 5), na kujatu sa učástvali arhibiskupa Ioan Robu zagjnu sas kulu 80 misnici, birova na Bukuréš Sorin Oprescu, i gustene ud Balgárija i Rumanija. Na krája na misata Árhibiskupa Ioan Robu ij zafálel za pukánata na popeštenete da badi megju tej na tozi práznić, ij zafálel na gustenete ud Balgárija i Rumánija, na právuslávnite gustene i ij pužálil na sate da se vládat kača brájče idin s drugji. Sled misata sate sa učástvali na idna oficiálna pladnina.
========================================
========================================
Idna po-stára státija svazana sas Popeşti Leordeni: lansirvanjétu na monografiata „Catolicii din Popeşti – Leordeni. Istorie şi credinţă”.
http://www.arcb.ro/actualitate/arhiva/aprilie2008/stiri09.html

La 27 aprilie a.c., în cadrul Sfintei Liturghii de la ora 11 a fost lansată la biserica Sfânta Fecioară Maria, Regina Sfântului Rozariu monografia: Catolicii din Popeşti – Leordeni. Istorie şi credinţă. Lucrarea, coordonată de dr. Dănuţ Doboş îi are drept autori pe regretatul istoric pr. Iosif Gabor, pr. Ieronim Iacob, prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, prof. Ilie Cătălin Grigore şi prof. Alina Dorojan.
La sfârşitul Sfintei Liturghii, în prezenţa pr. prof. dr. Isidor Mărtincă, pr. Fabian Măriuţ, pr. Ovidiu Giurgi şi a sute de credincioşi, a luat cuvântul pr. paroh Ioan Solomon. Sfinţia sa a subliniat importanţa acestui moment cultural în viaţa comunităţii parohiale din Popeşti – Leordeni aflată la ceas de sărbătoare – 180 de ani de prezenţă catolică la porţile Bucureştiului – mulţumind totodată sponsorilor şi tuturor celor care într-un fel sau altul au contribuit la apariţia cărţii.
A luat cuvântul apoi doamna prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, care i-a felicitat pe credincioşii din Popeşti - Leordeni pentru modul în care aceştia continuă tradiţiile înaintaşilor lor, cei care au creat un bogat patrimoniu cultural şi spiritual de care beneficiază actuala generaţie şi vor beneficia generaţiile viitoare.
De asemenea, doamna profesor Sinigalia a trecut în revistă cele mai importante aspecte din capitolul dedicat artei bisericeşti pe care l-a inclus în monografie, insistând asupra valorii inestimabile pe care le reprezintă pictura interioară şi Calea Crucii, operă la baza căreia s-au aflat ideile artistice ale parohului Victor Iacobec.
Redăm mai jos discursul rostit la această manifestare culturală de dr. Dănuţ Doboş, coordonatorul lucrării:
Părinte paroh, Sfinţiile voastre, stimate autorităţi, dragi popeşteni, stimaţi invitaţi,
Îi mulţumesc din suflet părintelui paroh Ioan Solomon pentru invitaţia pe care mi-a adresat-o de a spune câteva cuvinte, în numele autorilor, despre volumul intitulat Catolicii din Popeşti-Leordeni: istorie şi credinţă pe care îl prezentăm astăzi.
Ideea acestui volum îi aparţine părintelui paroh Solomon care, impresionat de unele evenimente din istoria parohiei ne-a propus nouă, specialiştilor, să le consemnăm într-un volum. La rândul nostru, noi, autorii, impresionaţi noi înşine de sentimentul istoriei care s-a păstrat în această comunitate, şi de modul în care credincioşii catolici de aici şi-au conservat identitatea şi valorile spirituale, ne-am asociat dorinţei preoţilor care au slujit şi slujesc în această parohie – părintele Mihai Dascălu, părintele paroh Solomon, părintele Fabian, părintele vicar Ovidiu Giurgi – pentru ca istoria de 180 de ani şi faptele de credinţă ale vrednicilor locuitori din Popeşti-Leordeni de ieri şi de astăzi să fie consemnate pentru posteritate.
Aşadar, noi, autorii, am pornit la drum cu toată seriozitatea, pemanent încurajaţi de Înalt Prea Sfinţitul dr. Ioan Robu, preşedintele onorific al Departamentului de Cercetare istorică de pe lângă Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti. Dealtfel, imediat după tipărirea acetui volum, Excelenţa Sa mi-a declarat că s-ar bucura ca fiecare comunitate parohială din Arhidieceză să aibă privilegiul şi onoarea de a-şi vedea consemnată istoria şi valorile spirituale într-un volum. În sfârşit, ca semn al preţuirii pe care Excelenţa Sa o manifestă constant faţă de această comunitate, este şi gestul său de a prefaţa această carte.
Dragi popeşteni,
Doresc să vă asigur de faptul că în comuniune de competenţe, colegii şi colaboratorii mei au depus efort pentru a vă prezenta rodul cercetărilor lor, cu toţii fiind convinşi de rolul şi însemnătatea comunităţii catolice în dezvoltarea şi istoria oraşului Popeşti-Leordeni.
Voi face acum, pe scurt, o succintă prezentare a autorilor. Astfel, ca semn al preţuirii faţă de opera ştiinţifică a regretatului istoric pr. Iosif Gabor, am inclus în volum un amplu studiu al acestuia dedicat istoriei Parohiei Popeşti – Condurat în secolul al XIX-lea. Acest capitol a fost completat de un scurt articol aparţinând părintelui Ieronim Iacob, care pe baza arhivelor Vaticane propune ca dată a întemeierii satului Popeşti-Condurat anul 1832 în loc de 1828.
O tânără colaboratoare a departamentului nostru, care a îndrăgit istoria Bisericii noastre locale, d-ra profesor Alina Dorojan, este prezentă în paginile volumului cu un studiu dedicat evoluţiei administrative a acestei localităţi şi unor aspecte social-economice. Domnişoara Dorojan şi-a bazat concluziile pe lucrări de specialitate cât şi pe ample investigaţii în arhivele bucureştene.
Îi mulţumim domnişoarei Dorojan şi ne exprimăm speranţa că va continua cercetările privind această localitate, deoarece ne propunem să reluăm în viitor unele capitole monografice care vor fi dedicate de data aceasta comunităţii ortodoxe şi istoricului şcolii şi primăriei.
Lecturând această carte veţi descoperi un capitol de suflet pentru mulţi dintre dumneavoastră urmaşii catolicilor bulgari pavlicheni, capitol realizat de un fiu al acestei comunităţi, domnul Ilie-Cătălin Grigore. Domnia sa este un tânăr cercetător care bate la porţile consacrării şi care prin munca sa de cercetare îşi aduce o valoroasă contribuţie la cunoaşterea cât mai reală a identităţii populaţiei catolice de origine bulgară de la porţile Bucureştiului.
Vă mărturisesc că pe mine m-au impresionat tenacitatea şi obiectivitatea domnului Grigore, care a căutat cu pasiune numeroase mărturii şi documente etnografice în care domnia sa vede unul dintre compartimentele importante ale spiritualităţii şi culturii catolicilor pavlicheni. Chiar daca localitatea şi locuitorii săi nu se mai aseamănă cu cea de acum 50 sau 100 de ani, domnul Grigore pare să fi descoperit un bogat patrimoniu etno-cultural. În sfârşit, colaboratorul nostru ne-a mărturisit faptul că intenţionează să continue munca de recuperare a patrimoniului cultural al acestei comunităţi, reîntregindu-şi cercetarea cu studii dedicate toponimiei, literaturii populare, folclorului şi obiceiurilor tradiţionale.
Este o onoare pentru mine de a fi beneficiat de colaborarea la această carte a doamnei profesor universitar Tereza Sinigalia, reputat specialist în arta religioasă şi patrimoniul arhitectonic din România. Dealtfel, doamna profesor s-a evidenţiat, în ceea ce priveşte Biserica locală, prin contribuţii de înaltă ţinută în cadrul unor monografii dedicate catedralei Sfântul Iosif, bisericii italiene Preasfântul Mântuitor şi catedralei Adormirea Maicii Domnului din Iaşi. Doamna profesor Sinigalia este prezentă în paginile acestei cărţi cu un capitol intitulat Un catehism în imagini, care prezintă o interpretare pertinentă a originii, simbolismului şi sensului teologic al picturilor din această frumoasă biserică.
Îi mulţumesc doamnei profesor pentru modul exemplar în care a colaborat cu departamentul nostru şi ne-am bucura să ne onoreze şi pe mai departe cu noi contribuţii ştiinţifice care să-i bucure pe toţi iubitorii de adevăr şi cultură.
În ceea ce mă priveşte, mi-a revenit sarcina de a scrie despre istoria bisericii şi a comunităţii parohiale în secolul al XX-lea. Eroii capitolelor redactate de mine sunt deopotrivă preoţii şi credincioşii acestei comunităţi parohiale, cei care prin faptele lor simple, obişnuite au contribuit la conservarea şi consolidarea credinţei catolice pe aceste străvechi meleaguri. Sperăm ca lecturând aceste capitole, generaţiile de astăzi de popeşteni să se regăsească foarte uşor în istoria creată de înaintaşii lor.
Şi pentru că istoria consemnează cu predilecţie faptele unor figuri ilustre, ne facem o datorie de onoare din a-i menţiona pe câţiva dintre păstorii sufleteşti ai acestei comunităţi: părintele Nicolae Penov, primul paroh; părintele Franz Paterok ctitorul bisericii, parohii Iosif Petre, Iosif Bonov, Iosif Schubert, Sebastian Hüber, Gustav Müller, Alexandru Cobzaru, Victor Iacobec şi Mihai Dascălu.
Tot aici au lucrat în Via Domnului preoţi vicari precum Alexandru Gaevschi şi Vasile Begu şi sunt originari din această localitate preoţii Francisc Ciogliov, Iosif Trancioveanu, Ivan Cervencu, Petre Cervencu, Niculae Ilie, Ioan Riba, Vincenţiu Vochin şi George Ivan.
Dintre evenimentele de excepţie din istoria acestei comunităţi amintim doar epopeea reconstrucţiei acestei biserici după cutremurul din 1977 – în care s-au evidenţiat prin faptele şi sacrificiul lor foarte mulţi dintre credincioşi.
Pe toţi aceştia ca şi pe ceilalţi popeşteni care au făurit istoria comunităţii parohiale avem datoria să-i preţuim şi să-i amintim mereu cu respect.
Sperăm ca şi prin intermediul celor câteva zeci de fotografii, cu care am ilustrat textele, să fi reuşit să vă fi apropiat şi mai mult de trecutul şi înaintaşii dumneavoastră, de cei care au insuflat viaţă acestei comunităţi i-au păstrat identitatea şi i-au creionat prezentul şi viitorul.
În încheiere doresc să-mi exprim convingerea că prin această carte s-a mai pus o piatră la istoria acestei localităţi şi a Bisericii noastre locale. De asemenea, doresc să-mi exprim gratitudinea faţă de toţi cei care au contribuit la apariţia acestui volum monografic - şi în primul rând părintelui Solomon, preoţilor colaboratori din această parohie şi generoşilor sponsori. Cu toţii au făcut dovada că iubesc această comunitate căreia îi preţuiesc valorile, istoria şi patrimoniul cultural-artistic. Datorită lor suntem şi noi prezenţi astăzi aici pentru a consemna un moment de evocare şi de spiritualitate totodată.
Vă mulţumesc tuturor pentru atenţie.
A consemnat, Dr. Dănuţ Doboş

Tuesday, November 11, 2008

351

Emisijata TV Arád ud 12 november 2008

TV Arád 12.11.2008 p1


TV Arád 12.11.2008 p2


TV Arád 12.11.2008 p3

Monday, November 10, 2008

350

Emisijata Rádio Timišvár ud 9 november 2008 g.
Boomp3.com

Tuesday, November 04, 2008

349

Emisijata Rádio Timišvár ud 2 november 2008 g.
Boomp3.com