199

Urmare solicitarii din postul nr. 186, câteva link-uri pentru învăţarea limbii bulgare:

- free:
http://www.kirildouhalov.net/taxonomy/term/6
http://www.braindex.com/encyclopedia/index.php/Bulgarian_language
http://www.netipedia.com/index.php/Bulgarian_language
http://www.wordiq.com/definition/Bulgarian_language

- dictionare:
http://www.contabilsrl.com/Dictionar.html
http://www.eurodict.koralsoft.com/

- fraze pt. turişti:
http://www.travlang.com

- lecţii pe bani:
http://www.theecho.ro/ro/cursuri-limbi-straine-predate-bulgara.php
http://www.easybulgarian.com/ (se poate viziona lectia DEMO)

========================================

Legat de limba bulgară:
Leonard Orban promoveaza limba bulgara
Publicat: 28 Mai 2007 @ 03:41
http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana

"Limba bulgara este bine integrata ca limba oficiala a Uniunii Europene", a declarat comisarul Leonard Orban cu ocazia unei vizite efectuate la Sofia. Comisarul s-a intalnit cu Serghei Stanisev, primul ministru, cu Daniel Vulcev, ministrul educatiei si stiintei, cu Stefan Danailov, ministrul culturii, cu Gergana Grancharova, ministrul afacerilor europene si cu Boiko Borisov, primarul orasului Sofia.
Leornard Orban a participat la ceremonia oficiala organizata in fata monumentului Sfantului Chiril si Sfantului Metodiu, cu ocazia Zilei alfabetului chirilic. Acest alfabet este deja integrat pe deplin ca alfabet oficial al Uniunii Europene. incepand cu data de 4 ianuarie 2007, Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene este publicat nu numai in alfabetele latin si grec, ci si in alfabetul chirilic. Primul ministru, Serghei Stanisev si ceilalti oficiali si-au exprimat sprijinul ferm pentru politica Uniunii Europene referitoare la multilingvism si angajamentul lor deplin in ceea ce priveste proiectele actuale si viitoare ale Comisiei Europene in acest domeniu. Comisarul Orban si-a exprimat speranta ca problema grafiei EURO in limba bulgara va fi rezolvata in cel mai scurt timp posibil, de catre Consiliul UE, multumita contactelor dintre expertii bulgari si expertii Bancii Centrale Europeane. in ceea ce priveste recrutarea interpretilor de limba bulgara, comisarul Orban a subliniat faptul ca formarea acestora ar trebui sa continue pentru ca acestia sa poata atinge nivelul de calificare cerut. in prezent, DG Interpretare are angajati 12 interpreti de limba bulgara (functionari si agenti temporari) si recurge, impreuna cu celelalte institutii, la serviciile oferite de 38 de interpreti freelance. Obiectivul consta in a pune la dispozitia ansamblului institutiilor si pentru fiecare noua limba 80 de interpreti cu norma intreaga, dintre care 40 doar pentru Comisie. In momentul de fata, sunt organizate doua cursuri specializate in formarea interpretilor, unul dintre acestea la Universitatea Sfantul Clement de Ohrid, la Sofia, iar celalalt curs la Universitatea Sfantul Chiril si Sfantul Metodiu, la Veliko Tarnovo. Aceste formari cad in responsabilitatea statelor membre, ca expresie a principiului subsidiaritatii. Insa, potrivit comisarului, Comisia va continua sa sustina universitatile din Bulgaria, prin acordarea de ajutor financiar universitatilor si prin oferirea de burse studentilor, prin furnizarea de asistenta pedagogica, prin participarea la organizarea de examene in vederea stabilirii criteriilor de evaluare si prin oferirea de materiale pedagogice. in ceea ce priveste traducatorii, recrutarea acestora se desfasoara in mod corespunzator. In prima zi a aderarii, echipele de traducatori romani si bulgari numarau tot atatia traducatori ca si echipele UE-10 abia la 9 luni dupa aderarea lor. In prezent, sunt deja angajati 50 de traducatori si 8 asistenti. Obiectivul care trebuie atins pana la jumatatea anului 2008 consta in a dispune de 56 de traducatori si 4 manageri de nivel intermediar, la care se adauga aproximativ 12 asistenti. DG Traducere a ajutat doua universitati bulgare prin acordarea de asistenta pedagogica pentru traducatori.in timpul intalnirilor sale cu ministrul educatiei, domnul Orban a subliniat importanta invatarii limbilor straine. Comisarul a felicitat populatia si autoritatile bulgare pentru importanta pe care o acorda invatarii limbilor straine de la o varsta frageda. Comisarul a subliniat faptul ca adultii au nevoie sa depuna mai multe eforturi pentru a invata limbi straine. in anul 2005, procentul de participare la educatie si formare continua era de doar 1,3% in Bulgaria, spre deosebire de un procent mediu de 9,7% in UE.in ceea ce priveste companiile, raportul privind „Efectele lipsei de competente in domeniul limbilor straine in companii”, elaborat de catre CILT, a demonstrat faptul ca penuria de competente lingvistice afecteaza companiile bulgare, acestea pierzand oportunitati de afaceri, insa studiul arata, de asemenea, ca aceste companii devin din ce in ce mai constiente de aceasta problema. De exemplu, 84% dintre firmele bulgare isi adapteaza site-urile internet pentru a putea intra pe pietele externe; 71% cred ca vor avea nevoie sa isi imbunatateasca competentele lingvistice in urmatorii 3 ani si jumatate dintre acestea considera ca va fi necesar sa dobandeasca o expertiza suplimentara in tari/piete specifice in urmatorii 3 ani.

============================

...şi o discuţie interesantă de pe un forum
http://www.igu.ro/latrecut/?p=110

La Bulgari
by igu : March 6, 2006 @ 1:46 pm
cine mai tine minte expresiile alea bulgaresti pe care le invatam pe dinafara, vrand-nevrand? Io-mi amintesc asa:
Leca noshti, detza!
Rejizor na dublaja….
Jolt carton! [cartonash galben]
gospodin … [aici fill in nume bulgaresc]
celicicata maia [albinutza maia]
dobr den draghi zriteli
(sau “dobr vecer” daca e seara, sau mai simplu “zdravei” = salut)
deci e “leca noSHTI” da?
si “joLT” carton
narushenia prieteliu
“vnimanie” la greseli
ca trecem la “cerveni carton”
“blagodaria” pentru atentie

igu: tata se ducea undeva pe batistei sa ia programul bulgarilor afisat in vitrina unui magazin parca

Urmează 50 de comentarii:

1. eh: studio X, super tare
2. andi: serialul ala cu un extraterestru, ALF sau asa ceva… ah, si Linda, karatista…
3. Eugen Erhan: da, dar mai tineti minte si ceva cuvinte?
4. textier: dobr den draghi zriteli (sau “dobr vecer” daca e seara, sau mai simplu “zdravei” = salut). deci e “leca noSHTI” da? si “joLT” carton; narushenia prieteliu; “vnimanie” la greseli ca trecem la “cerveni carton”; “blagodaria” pentru atentie. pina miine sper sa gasesc am un vocabular intreg intocmit cu un coleg eram prietenii televiziunii bulgare. promit sa le scriu numai pe cele mai savuroase
5. Wolf: davai pistoleta (in filme politiste)
6. Eugen Erhan: asta nu era la bulgari, davai e in rusa :)
7. micu: Pojar! Pomosti!
8. urbandelice: “jolt” e galben in ungureste :)
9. textier: pe batistei era balkan air. iar pe magheru vizavi de biserica italiana era aeroflot compania ruseasca (pardon sovietica). iar in vitrina apareau din 85-86 stiri despre glasnost, perestroika si cllt schimbari pe care le aducea gorby… era super-febrilitate… se simtea wind of change-ul…
10. eh: bulgarski tabac! care a fumat macar un BT , sa ridice doo deshte :)
11. scrintin: SABAR CAPITALISTA…. expresia din reclama la samponul palmolive. cu o nikita militaroasa care-si dadea jos caciula de blana de la uniforma.
12. Hristo Botev: iataganski minister; fleashkata ofiter; naroshenie; “Tranvai Nombar Pet” - formatia de muzica pop; Levski Spartak
13. punkeestoo: Pe bulgari era la un moment dat si un serial spaniolesc(tin minte ca se auzea limba originala pe sub dublajul bulgaresc) cu niste pusti (dintre care unu gras, unu mic si blond, unu inalt si brunet, si cateva gagici, din care una mi se parea mie frumoasa) a carui melodie de generic o mai stiu si acum … Genericul era cu ei mergand pe biciclete. Of, si ce ma mai ofticam cand nu dadeau la leca nosht desene sovietice (de preferat nu zaietz, nu pagadi) sau unguresti, si bagau papusi de-ale lor, sau scenete. Eu inca tin minte melodia si o parte din versurile de la leka nosht …. cu ursuletzul ala care schia … Ce batran ma simt…
14. Eugen Erhan: ma da serialu ala ciudat cu unii care la un moment dat bagau un stecher in pamant si aveau tot soiu de device-uri sf… aberez?
15. joedrako: Mergeam pe Batistei la Balkan Air si luam programul TV de la bulgari. Prin liceu umblau foi A4 cu programul TV bulgaresc batute la masina.
16. goldyeman: fiti atenti cum tin eu minte cand venea ali baba la pestera si trebuia sa o deschida: sesam,uvratete vratata! cum o fi corect nu stiu,dar asa imi amintesc eu…si se mai si rastea:))
17. laura: isi mai aminteste cineva de domnul acela cu maini noduroase care prezenta timpul probabil? sau l-am inventat eu si am uitat ca l-am inventat?
18. gicu: Imi aduc aminte ca ma uitam la Lessie pe bulgari, si imi vine in minte o fraza pe care Tommy, sau cum l-o fi chemat, o zicea la un moment dat: Pomoshte, pomoshte, care cred ca insemna Ajutor … :-)
19. russu: care stie daca nu ma insel?serial cu un fel de nichita,ungureasca?lenca?dadea la picioare si outze…..se lupta pe acoperisuri…
20. geea: linda! karatista cu centura verde ;)
21. diana: Sau poate mai tineti minte, cei din Ardeal programul cu desene animate care avea ca generic un scurt-metraj cu ursuletul Motzi care se spala pe dinti, facea gargara si apoi deschidea televizorul. Desenele unguresti era tare frumoase, era simplut desenate dar…epice:)
22. bica: A pomenit careva de intrunirile video?
23. razvan: ot ponedelnic, ooooo o oo, ot ponedelnic, niama shega!! arghirovi bliznatzi (gemenii arghirov)
filme: jenata za shtanda - femeia de la tejghea; hora na păt - oameni la drum (sau pe drum); shaibu - puc si omuletii care aduceau teribil de mult cu jifcov din genericul de la “leka noci detza”
24. M: Era “ZAPAH kapitalizma” :)
25. Doina: Iată cântecelul de la Leca noşt deţa. L-am scris cum se citeşte. Sigur vă amintiţi şi melodia….
As săm săncio, idă ot goriţă.
Dă ni cajă, lecă noşt deciţă
Roi zvezdicki y greiet văn
Vreme e ză săn, vreme e ză săn.
Roi zvezdicki i selţa
Lecă noşt deţa, lecă noşt deţa.
Aaa şi pentru Punkeestoo. Da, îmi amintesc de serialul spaniol “Sinu liato” (in spaniola Verano Azul)-Vara albastra…
26. razvan_m: doina esti o SUPERBA !!! eu nu am avut curajul sa “aproximez” textul, desi evea doar mici “diferente” de ce ai scris tu !!! am facut rusa ca a 2-a limba straina, si incepusem sa “dibui” pă bălgărski.. ajuta destul de mult…
27. Doina: merci Razvan.Cred ca daca nu era revolutia, invatam limba bulgara. Am cam uitat din ea. Dar cantecul de la lekă noşt deţa nu l-am uitat.
28. marie: Era un film: Benji, Zax i Izvezniet Prince, cam asha. Marfa…. Cu un robotzel zburator shi cu un caine zbanghiu. Shi mai era era un film: Micul zburator, cu unii care miroseau o floare shi deveneau invizibili sau zburau sau se transformau in babacii lor, dupa caz, ca erau mai multe natzii de flori shi nici memoria mea nu prea mai duce. Da ma uitam shi eu shi fratzii mei! Cuvant: Duvijdane= La revedere!
29. razvan_m: mai era un film, gen star treck+teatru tv+telenovela.. sedmorcata na bleic.. (cei 7 ai lui blake) englezesc.. stiind engleza, imi “incordam auzul” sa prind ce se spunea in spatele dublajului.. rejizor na dublaja, zvetlana kanceva … draghi zriteli, f kraia za nashei programa, jeleaem vi priatna noci …
30. nKz: Salut. Cantecelul se numeste “Sancio” (Сънчо) si l-am gasit intreg pe un site bulgaresc. Eu merg in fiecare an in bulgaria la curse moto si pot sa va spun ca genericul a ramas acelasi de atunci si nimic nu s-a schimbat. Promit ca data viitoare (peste o luna cred) cand mai merg acolo sa filmez genericul si il voi posta. Pana atunci luati cantecelul, o sa vi-l scriu exact cu literele noastre si incerc sa il si traduc. Probabil multi nu stiu nici acum la ce se uitau atunci. O sa vin si cu traducerea ptr ca nu stiu chiar toate cuvintele ;) Enjoy:
Az sam sancio ida ot goritza
da vi kaja “Leka nosht decitza”
Ce e tamno vece van
Vreme e za san, vreme e za san!

Shtom s fener zvezdicikite zapalia
s pricazno pertz shte vi pogalia
Eto v moite ratze
Ciudnoto pertze, ciudnoto pertze

Vece spiat tzveta, gori, treviciki
legnaha v gnezdata vsiciki pticiki
Spiat gradceta i seltza
Leka nosht detza! Leka nosht detza

PS: In afara de litoral unde va recomand sa va faceti concediul, Bulgaria arata ca o tara parasita.
31. nKz: Serialul cu karatista lui peste care se descalta de sandale inainte sa ii bata pe golani, se numea “Linda”, era unguresc, pe actrita o cheama Nóra Görbe http://gorbenora.freeweb.hu/
Dar sa nu uitam “Studio X” in fiecare sambata seara, cand asteptam cu nerabdare filmele lui Sergiu Nicolaescu :)
32. Elena Kay: Superrrr ! Merci nKz. Eu chiar sunt curioasa sa stiu cum se traduce cantecelul in romaneste. Era ceva cu mos Ene, nu ? Haide, sa aduci cantecelul…
33. Elena Kay: Si, chiar asa e ? Arata ca o tara parasita ?
34. MifTy: era şabah kapitalisma (căţea capitalistă :P )
35. Aligator: Din pacate, emisiunile Лeka нощ дете si “Stuдиo X” se pare ca nu se mai regasesc in desfasuratorul ътv :( Insa rezista cu succes inca (cred) Алф, difuzat Всеки делник от 18:00 ч. (adica in fiecare zi “lucratoare la orl 18). Damn….am uitat toata bruma de bulgara pe care o stiam :( ( Nici sa mai citesc corect nu mai stiu… Daca va tine….incercati… http://www.btv.bg/home/
36. Crista: La bulgari am vazut Shogun prima oara si Pasarea Spin si mai era un serial tot australian ceva cu unii intr-un vapor pe riu .. nu intelegeam mai nimic sau aiurea dar tot ma uitam :)
37. ion@titan: dupa o seara in care la bulgari au bagat Pistruiatu, in dimineata urmatoare unii dintre noi au raspuns la scoala cu “tuc” in loc de “prezent”. aceia mai adevarati, fireste:)
38. Orizont: Arbagiski minister = ministerul de agricultura; Iataganski minister = ministerul de razboi; Goliamata mushuroi = munte; potekata = culoar; shtangata = haltere. Acum nu mai tin minte daca erau adevarate termenele astea sau doar inventate de romani la vremea respectiva. Sau terminatorul II = electromashina dve. Nu mai tin minte cum era traducerea de la “I’ll be back”.
39. hera: la meciurile de fotbal, cand se suta la poarta si dadeau peste comentatorii strigau “na vazduha” !
40. Malmoth: Bâlgarska telvizia… Pentru inceput programul unei zile:
10.00 – Po sveta i u nas „Din lume şi de la noi” retrosepctiva stirilor din ziua precedentă.
10.20 – Spravocinik TV – „Ghid TV” – o emisiune de informatii utile, de interes cetăţenesc
10.30 – Za deţata – „Pentru copii” – seriale de desene animate/ filme TV pentru copii, reluare din ziua precedentă.
11.30 – Serial Tv/ film artistic în reluare
12.30 – Dnes –„Azi” ştiri.
Spre sfârşitul anilor 80 programul de după-amiază începea în jurul orei 16.30, dar aici o sa pun o ora mai veche – 17.30 Dnes
17.40 – Za deţata
18.30 – emisiuni diverse, seriale
19.30 – Spravocinik Tv
19.40 – desene animate
19.50 – Leka noşt deţa – „Noapte buna copii”
20.00 – Po sveta i u nas – emisunea principală de ştiri
20.30 – serial/film artistic
21.30 – emisuni diverse, filme

Emisiuni:
Deseta muza – „A zecea muză” în care era prezentat filmul de marţi seara. Pe generic erau ilustrate aspecte din oraşele cu premii cinematografice.
Zvânce – „Clopoţelul” – emisiune pentru copii.
Moi ezik – „Limba mea”.
Dobro utro – „Bună dimineaţa”, emisiune-magazin, 8.30 sâmbăta; a apărut după anul 1986.
Aerobna ghimnastica – „Gimnastică aerobică” duminica la ora 9.00.
Televizionna reklama – publicitate un sfert de oră
Muzikalna ? – varietăţi muzicale, elementele genericului – un cerc, titlul emisunii şi cateva note muzicale – imita tuburile de neon. A dispărut din program spre sfârşitul anilor 80. Era în vogă în 1984-1985.
Vremia - „Timpuri”, se difuza în fiecare vineri la ora 19.00. Emisiune de ştiri preluată în direct de la ruşi. Cel mai mult îmi plăcea prognoza meteo, când dădeau vremea din republici pe imagini cu zăpadă; temperaturi de –30°, -60°C.
Izberete – „Alegeţi” avanpremiera TV – La anumite emisiuni, comentariul era făcut pe secvenţe din programul respectiv. La început, avea o grafică de calculator, pe croma key, după aceea au schimbat fontul şi se comenta şi pe secvenţe; la ultima schimbare de aspect, programul defila fără comentariu.
Vsiaka nedelia – „În fiecare duminică” cu al său prezentator mustăcios şi grizonat Kevork Kevorkian, magazin duminical, cu de toate (şi desene animate – {antera Roz, Dr. Snaggles). Începea la ora 17.30

Filme:
Octopod – cu al său Cattani & co nu mai are nevoie de nici un comentariu.
Ptiţite (Păsările), Ştamât Andromeda (Virusul Andromeda)
Benji, Zax, i izvezniet prinţe – „Benji, Zax şi Prinţul din stele (extraterestru)” – ce bucurie când am văzut în tele-radio că dădeau „Benji” – nu era decât un film obosit, din anii 70, cu un câine asemănător; câinele a jucat mai târziu în serialul mai sus aminitit.
Deţata na Sirius_ „Copiii de pe Sirius”, serial în acelaşi registru.
Octopod na vtorom etaja – „Caracatiţa de la etajul doi”, serial cehoslovac sau polonez, cu animaţii de plastilină.
Prikliuceniata na Akmal – „Aventurile lui Akmal (Akbar?)” serial rusesc cu aventuri prin regiunile cauzaziene.
Un serial al cărui nume nu îl ştiu, cu o casă ciudată, unde un moşneag deschidea cu o chei un cufăr care loăsa să se vadă o scară care ducea în beci. La finalul serialului, casa zboară.
Serialul spaniol „Vara Albastră” cu copiii pe biciclete şi panoramele cu clădiri agăţate de stânci deasupra apelor albatre din generic. Unul din copii era gras, erau nişte fete cu codiţe; prin film mai apăreau şi o droaie de autobuze Ikarus 280 articulate roşii (aveau un fel de grilă desenată lângă fiecare uşă sau poate grila era pe indicatorul de staţie, cu traseele, nu mai ştiu) - http://www.imdb.com/title/tt0077094/
Pan Tau - http://www.imdb.com/title/tt0157238/

Desene animate:
Aventurile lui Teddy Ruxpin, Familia Flintstones (era pe 2 la ora 18.00 – seria din 1984)
Sindbad Marinarul, Biskitite – nişte căţeluşi şi un rege rău, Stranata na Fraglite – „Fraggle Rock”, Smehoranite – Monchichis, cu nişte maimuţele ce trăiau într-un copac.

Alte filme vazute la bulgari:
Un film rusesc/ucrainean despre atrocităţile naziştilor – imagini din el: o momâie din nu ştiu mai ce, întruchipând un neamţ, un cadavru într-o mlaştină.
Un alt film rusesc cu un avion care decola de pe un aeroport în flăcări; la aterizare a rămas fără coadă – scene terifiante cu incendii, stâlpi care se prăbiuşesc, explozii, comandantul avionului cu maâinila bandajate încearcă să facă ceva în coada avionului, care se rupe.
Karmeliuk – despre un haiduc (un fel de Iancu Jianu al ucrainenilor) care evadează şi este omorât tocmai când ajunge aproape de casă.
Sakuma – film TV japonez în acelaşi registru.

Emisiunile de revelion, ce concurau cu cele de la TVR.
Într-un revelion ~85-86, pe programul doi: Omul cu masca de fier, Cursa de pisici.
Muzică: Tramvai no. 5 şi NLO (OZN), Sandra, Falco, Digital Emotion. Shorts. Ricchi e Poveri &co
41. Malmoth: Verano azul, genericul - http://www.youtube.com/watch?v=BxXqCKJeHXw
Balgarska televizia predstavia americanski serien film… Shaka Zulu. Mama ce generic avea, mai ales melodia de pe genricul de final, in fundal un munte la apus, melodia si distributia care curgea… http://www.youtube.com/watch?v=a7BNlc9Slpc
42. Hyperboreas: Hi hi hi , ce-am ras vazand forumul asta despre bulgari! Dar va dati seama ce-ar zambi bulgarii daca l-ar vedea! Am sa va spun ca eu eram un fan inrait la programelor bulare, faceam antene sa-i prind cat mai bine, si chiar invatam serios limba, astfel ca si azi o stiu (cam 50%). Aveam dictionare si ghiduri de converstie desi eram de 14-16 ani! Si nu e adevarat ca Bulgaria e o tara parasita, e ok! Au si ei blocuri si masini vechi - ca au fost comunisti ca si noi - dar ai ce vedea acolo. Eu am fost de multe ori tinand cont ca mai stiu limba si merita vazut: Veliko Tarnovo unde e cetatea lor veche pastrata f. bine, centrul Sofiei care are multa istorie, Plovdivul cu arena romana si orasul medieval, Nesebarul cu casele traditionale din lemn niste bijuterii de arhitectura; moara uriasa, etc. Varna si Ruse cu aleile lor superbe de promenada, lucruri care in Bucuresti n-o sa le vedeti niciodata! E in Varna o catedrala ortodoxa imensa luminata noaptea la fel ca cele din Franta.
Nu mai stiam de cantecul de la ‘Leka nost detsa’. Forumuri astea imi reamintesc lucruri care le uitasem de mult, desi aveam o memorie buna la cele care-mi placeau. Si eu mai stiu melodia din serialul spaniol (de prin ’86) cu mosul si barca lui de la malul marii, fiindca am fredonat-o ani la rand.
In “Noapte buna copii” se spunea asa, ceea ce inteleg din cele scrise de nKz:

Eu sint Sancio (mos Ene?), vin de sus
Sa va spun “Noapte buna copilasi”
Ca-i deja tarziu afara
E vremea de somn, e vremea de somn.

Caci (oadata) cu felinarul stelutele se aprind
Cu feerice sclipiri va voi rasfata
Iata in ale mele brate
Minunate luminite, minunate luminite.

Deja dorm florile pe camp si codrul
S-au culcat in cuiburi toti micutii
Din orase si din sate
Noapte buna copii, noapte buna copii!

Imediat dupa 22 decembrie 89, daca isi mai aminteste cineva, bulgarii dadeau desenele animate dublate in romana! Nu-mi venea sa cred! Stiau ca ne uitam la ei. Si cine a fost la Ruse de curand a observat ca scrie la vama lor in romaneste ‘Bine ati venit!’ Puteau sa scrie in engleza sau germana, limba lor straina favorita. Noi de ce n-am scris ‘Dobar doshli’ la vama noastra? Bulgarii sint oameni linistiti si ambitiosi. Iar bulgaroaicele sint super!
43. Jimmy: Mai era Si Ba^rzu-Ba^rzu… = rpd rpd ;)
44. alex: Da’ de programele de la sarbi isi aduce aminte cineva? Eu imi amintec numai de “Jutarni program”. Era dimineata si, inainte sa plec la gradinita, tatal meu imi traducea desenele animate. Erau faine desenele animate care erau difuzate de sarbi pentru ca erau in mare parte americane. Si de la bulgari imi mai aduc aminte de o emisiune, un program care se chema “Maraton” si erau filme aproape toata noaptea. Parintii mei stateau si se uitau. De “Studio Hix” imi aduc aminte si eu si imi mai amintesc ca, la mare fiind cu parintii mei, pe vremea “aia”, l-am intalnit pe Kevork Kevorkian…
45. Malmoth: De Vasil Naidenov isi mai aduce aminte cineva? Despre Kevork Kevorkian am citit ca s-ar fi implicat si in politica http://www.bghelsinki.org/fe/bhcmonitorcases_en.html. A fost recrutat de serviciile secrete: http://www.rsf.org/country-53.php3?id_mot=605
46. dicles: oameni buni… am gasit LEKA NOSHT DETSA! http://www.youtube.com/watch?v=N30MPsEH7LY http://www.youtube.com/watch?v=A7mACGq_mZ4
47. Adita: eu imi aminteam altfel, cu un ursulet care cobora pe schiuri. ami inceput sa imi imaginez?
48.dicles: Adita, ai dreptate: stiu si eu ca mai erau un generic cu un om de zapada, si castuta si niste antene si un televizor cu dungi, ceva de genu asta…
49. Claudiu: Am gasit Fratii Arghirov http://www.youtube.com/watch?v=F0IjlLsTrsQ&mode=related&search= Ce vremuri…..
50. Claudiu:
Tramvai No 5 http://www.youtube.com/watch?v=hf7atGCt2tc
Vasil Naidenov http://www.youtube.com/watch?v=FOvNQarm0nE
http://www.youtube.com/watch?v=JSiUkFCOZqs&mode=related&search=
Lili Ivanova http://www.youtube.com/watch?v=h-tE_V4v-Dc
Rosita Kirilova http://www.youtube.com/watch?v=9z0SLQabCqQ
FSB (Formatia Studio Balkanton) http://www.youtube.com/watch?v=5TbQ5svoAN0

========================================

Un articol preluat din "Gazeta de Sud", ediţia online, despre cum invaţă studenţii bulgari din România să gătească pe reşou...
http://www.gds.ro/Societate/2007-03-01/Straini+printre+olteni
Au trecut Dunarea ca sa invete la Craiova
Crina RAICEA

Straini printre olteni

Nu sunt multi, vreo câteva sute, pierduti printre miile de studenti autohtoni pe care si acum incearca sa ii inteleaga. Si când graiul oltenesc devine prea greu, iar obiceiurile noastre nu li se potrivesc, studentii straini din universitatile craiovene se retrag in camerele lor, isi vorbesc limba si isi amintesc de viata de acasa.
Cei mai multi studenti straini au venit in România ca sa studieze medicina. Cu toate ca stiu limba româna si s-au obisnuit cu mentalitatea olteneasca, dorul de casa si de tara lor apare in fiecare poveste pe care o spun. „Sunt de aproape patru ani aici, dar nu ma simt ca acasa cu toate ca stau cu sora mea. Imi place orasul, imi plac oamenii si mi-am facut prieteni printre colegii mei, dar vreau sa plec acasa imediat ce termin facultatea“ a spus Axinia Vaniova din Bulgaria, studenta in anul III la Sectia de Relatii Internationale din cadrul Facultatii de Drept de la Universitatea din Craiova.

Mâncare la resou

Imaginea studentului strain cu bani care vine in Craiova la studii este spulberata de studentele bursiere din Bulgaria, cazate in caminele Universitatii de Medicina si Farmacie din Craiova si care isi fac mâncare in camera, pe resou. „Preturile sunt mult mai mari decât la noi, in Bulgaria, iar bursa de un milion si jumatate o dam pe carti pentru ca materialele pentru medicina sunt foarte scumpe. Asa ca nu ne permitem sa mergem sa mâncam la cantina sau in oras si nici sa cumparam prea multa hrana rece. Mergem in piata si cumparam legume si facem mâncare. Ciorba, fasole, piure si alte mâncaruri care se fac usor pe resou. Mai luam mâncare si de acasa, ca de 15 ani de când fac naveta România-Bulgaria mi-au ajuns mâinile pâna jos de la carat bagaje“, a povestit Diana Vaniova, doctorand si medic specialist la Sectia de Obstetrica-Ginecologie de la Spitalul de Ugenta din Craiova. Diana a venit in România cu bursa, printr-un schimb de experienta, si isi aminteste zâmbind, acum, de prima impresie pe care i-au lasat-o caminele studentesti. „Când am vazut cum arata caminul am vrut sa ma intorc acasa. Mizerie multa, peretii cojiti si paturi de fier fara saltele pe ele. Am inceput sa ne cautam saltele si furam unii de la altii pentru ca nu puteai sa dormi pe o singura saltea. Stateai in saltele ca in barca. Acum este lux si studentii nici nu isi pot imagina cum era viata in camin acum câtiva ani“, a povestit Diana.

Medicii din Serbia au studiat la Craiova

Limba româna inca ii da mari batai de cap Anei Veljkovic, din Serbia, dupa trei ani petrecuti in România. A venit la Facultatea de Medicina pentru ca foarte multi medici din Serbia au facut facultatea in România si ii place in Craiova pentru ca studentii stiu sa se distreze. „Când am venit in România nu am stiut deloc româna si nici acum nu inteleg tot. Este o limba grea pentru ca sunt cuvinte care au mai multe sensuri. Eu si sora mea am ales sa venim aici la facultate pentru ca parintii mei au auzit ca foarte multi medici din Serbia au terminat facultatea in România. Eu am terminat Liceul de moase si vreau sa ma specializez in obstetrica-ginecologie“, a povestit Ana. Alti studenti au venit in Craiova pentru ca este un oras universitar mai aproape de casa si nu prea se simt legati de nimic din Banie. „Era mai aproape sa vin aici decât la Sofia si costurile erau mai mari acolo. Mi-a fost greu pâna am invatat limba si am inca probleme cu colegii mei, pe care nu prea reusesc sa ii inteleg. De multe ori sunt rautaciosi si prea glumeti, mai ales baietii“, a spus Svetlana Petrova, din Bulgaria, studenta in anul II la Facultatea de Farmacie.
Studentii strani, indiferent din ce tara sunt, alcatuiesc o mica comunitate in campusurile studentesti pentru ca impartasesc aceleasi experiente, au aceleasi probleme cu limba româna si se simt singuri printre straini. Poate de aceea Svetlana s-a indragostit de un student sârb la Medicina.

========================================

Un posting mai vechi, din 2005, cu un comentariu din 2007
http://www.evenimentul.ro/articol/fratia-romano-bulgara.html
02-08-2005
Frăţia româno-bulgară
Sorin Băsu

Nu pot să cred ce (mi) se întîmplă, dar n-am încotro şi trebuie să recunosc: au început să-mi placă bulgarii! Evident, nu retractez nici una din răutăţile pe care, în ultimii ani, le-am scris la adresa vecinilor noştri de la sud.
Ba chiar am să fac un mic rezumat acum şi aici, să se vadă că nu dau nici un pas înapoi: au o limbă atît de scrîşnitoare, încît pînă şi un zgomot de concasor stricat sau o înjurătură în poloneză sună, prin comparaţie, ca un tril de privighetoare; au inventat un alfabet atît de inutil, încît nici ei, ruşii sau sîrbii nu mai ştiu de ce îl folosesc; în afară de Ţvetaeva sau Todorovici (inşi care ştiau cît de cît să citească şi să scrie) n-au dat nici un om de cultură care să fie cunoscut dincolo de graniţele judeţului natal; au aflat abia în secolul XX de existenţa universităţilor (şi nici acum nu s-au lămurit la ce folosesc ele); întreaga lor bucătărie este o colecţie de reţete care au un singur scop: acela de a-ţi face gura pungă; producţia lor industrială încape în cîteva frigidere (cu excepţia electronilor produşi la Kozlodui, care sînt atît de nebuni încît nu pot fi prinşi cu nici un chip); au o poliţie atît de eficientă în a jecmăni turiştii cu amenzi inventate încît pînă şi rakeţii ucraineni au fugit speriaţi din ţară; sînt atît de europeni în spirit şi cultură, încît dacă li se îmbolnăvesc cei trei translatori pe care îi au trebuie să întrerupă relaţiile internaţionale (nu se cunosc cazuri de străini care să fi învăţat limba bulgară fără a fi nevoiţi să se interneze pentru depresii grave).
Ei bine, această ţărişoară de sub noi (la propriu şi la figurat) tot ţopăie de vreo zece ani să ne-o ia înainte în drumul spre integrarea europeană. Ba chiar odată a şi reuşit (spaţiul Schengen i-a primit cu un an înaintea noastră). Lipsa de mobilitate intelectuală le-a fost interpretată de către occidentali drept seriozitate, drept care pînă şi în zilele noastre Bulgaria este socotită mai înaintată decît noi în procesul de aderare la UE...
Atunci de ce am spus că au început să-mi placă bulgarii? Simplu de tot: învaţă repede de tot de la noi şi se străduie să ne semene în toate privinţele. Deja au prins meşteşugul de a-şi trage singuri cu stîngul în dreptul.
Dovada? În cel mai pur stil românesc, nu reuşesc să-şi formeze un guvern stabil taman atunci cînd UE le-o cere mai imperios. Îşi trag la ţurloaie unii altora exact atunci cînd ar trebui să fie mai uniţi – exact cum facem noi de cînd ne ştim. Nu prea înţeleg deosebirile între ideologiile de stînga şi cele de dreapta – ca şi noi. Se fac de rîs în faţa Europei taman cînd mai au de făcut un singur pas – tot ca noi.
Ei, de asta au început a-mi fi simpatici bulgarii. Bine aţi venit în clubul nostru de Dîmboviţa, fraţilor! Sîntem atît de asemănători, încît o federaţie România-Bulgaria mi s-ar părea cu totul firească...

Comentariul: cum este fraţia româno-bulgară după doi ani?
de (e...a@gmail.com) la data de duminica, 29 aprilie 2007

"au inventat un alfabet atît de inutil, încît nici ei, ruşii sau sîrbii nu mai ştiu de ce îl folosesc;"
Domnule Băsu, eu sunt una din acei bulgari atat de răi şi inutili despre care vorbiîţi în materialele dumneavostră. Cred că am dreptul să exprim o părere diferită, cel puţin eu ştiu mai mult limba română decât dvs. ştiţi limba mea atît de scrîşnitoare. Dar mi se pare că eu ştiu mai bine decât dumneavoastră şi istoria poporului român. Aş dori să vă amintesc faptul simplu că tocmai poporul românesc a folosit alfabetul bulgar pentru o perioada luuuuuuungă, şi că acuma biserica dvs e organizata după modelul bulgar, să nu uităm şi faptul că chiar cuvintele pentru sentimentele cele mai frumoase sunt împrumutate din limba noastră, atât de urâtă: rom. prieten vine din cuvântul bulgar priatel,a iubi din liubia (bul.), iar dragoste din drag.
Eu iubesc limba , cultura şi poporul român, am învăţat română 4 ani şi am dorinţa să mă ocup cu literatura română moderna, dar nu pot să tac când citesc aceste rânduri îngâmfate care perteind că spun adevărul despre o "ţărişoară de sub noi (la propriu şi la figurat)".
E, cum vi se pare fraţia româno-bulgară după doi ani, acum în familia europeană?