197

Sam "razganal" slučájnu varijánta online na nuvinata "Interesul public", pa sam nameril pá neštu presnu za námu: idna státija napisana na 11 oktober ud saštija Tar Zerind. Ni sam ugudil tuka celata státija, a sámu unuj, kujétu mu interesuva námu. celata státija za ja nameriti na http://www.interesulpublic.ro.

Recent, Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală (http://www.edrc.ro) a realizat, împreună cu Asociaţia Pro Democraţia (http://www.apd.ro), un studiu privind activitatea parlamentară a reprezentanţilor minorităţilor naţionale în Camera Deputaţilor. Studiul este o oglindă în care se vede clar care dintre minorităţile etnice au trimis în Parlamentul României un reprezentant care se ocupă cu adevărat de problemele comunităţii. Sunt cazuri când deputatul unei minorităţi nu a ridicat nici măcar o singură dată întrebări privind problematica specifică a celor care l-au propulsat în scaunul de parlamentar. Un adevărat erou este deputatul Amet Aledin, din partea Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-musulmani din România, care de la începutul mandatului său, din 2004, a avut 67 luări de cuvânt, 12 interpelări scrise şi 11 propuneri legislative iniţiate. În acest studiu nu au fost incluşi reprezentanţii minorităţii maghiare - parlametarii UDMR -, care nu intră sub incidenţa art. 62, alin. 2 din Constituţia României.

Cei 18 deputaţi pentru liniştea minorităţilor

România asigură participarea minorităţilor naţionale la procesul de luare a deciziilor prin reprezentarea acestora în Parlament. Astfel, Constituţia şi Legea Electorală garantează reprezentarea minorităţilor naţionale în Camera Deputaţilor. Conform art. 62, alin. 2 al Constituţiei României: „Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie“. Din cele 20 de minorităţi naţionale ale României, 19 sunt reprezentate în baza acestui articol din Constituţie în legislatura 2004-2008. Doar maghiarii, cu Uniunea Democrată Maghiară din România, au obţinut mai multe voturi decât pragul electoral la alegerile parlamentare din 2004, neintrând sub incidenţa acestui articol. Deputaţii care reprezintă cele 19 minorităţi naţionale în Camera Deputaţilor sunt organizaţi în această Cameră în Grupul Minorităţilor Naţionale. Cele 19 minorităţi naţionale sunt reprezentate de 18 deputaţi:
- Pambuccian Varujan, liderul grupului, reprezentant al Uniunii Armenilor din România (UAR), ales în circumscripţia electorală Bucureşti;
- Ibram Iusein, viceliderul grupului, Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR), ales în circumscripţia electorală Constanţa;
- Longher Ghervazen, viceliderul grupului Uniunea Polonezilor din România „Dom Polski“ (UPR), ales în circumscripţia electorală Suceava;
- Grosaru Mircea, secretarul grupului din 4 septembrie 2006, Asociaţia Italienilor din România (RO.AS.IT), ales în circumscripţia electorală Suceava;
- Amet Aledin, Uniunea Democrată a Tătarilor turco-musulmani din România (UDTTMR), ales în circumscripţia electorală Constanţa;
- Buciuta Ştefan, membru, din 13 septembrie 2005 (în locul lui Tcaciuc Ştefan, decedat la 27 iulie 2005), Uniunea Ucrainenilor din România (UUR), ales în circumscripţia electorală Maramureş;
- Dumitrescu Liana, secretarul grupului până în 4 septembrie 2006, Asociaţia Macedonenilor din România (AMR), aleasă în circumscripţia electorală Bucureşti;
- Firczak Gheorghe, Uniunea Culturală a Rutenilor din România (UCRR), ales în circumscripţia electorală Hunedoara;
- Fotopolos Sotiris, Uniunea Elenă din România (UER), ales în circumscripţia electorală Bucureşti;
- Ganţ Ovidiu Victor, Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), ales în circumscripţia electorală Sibiu;
- Gvozdenovici Slavomir, Uniunea Sârbilor din România (USR), ales în circumscripţia electorală Timiş;
- Ignat Miron, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România (CRLR), ales în circumscripţia electorală Tulcea;
- Manolescu Oana, Asociaţia Liga Albanezilor din România (ALAR), aleasă în circumscripţia electorală Prahova;
- Merka Adrian-Miroslav, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România (UDSCR), ales în circumscripţia electorală Bihor;
- Mircovici Niculae, Uniunea Bulgară din Banat - România (UBBR), ales în circumscripţia electorală Timiş;
- Păun Nicolae, Partida Romilor Social Democrată din România (PRSDR), ales în circumscripţia electorală Prahova;
- Radan Mihai, Uniunea Croaţilor din România (UCR), ales în circumscripţia electorală Caraş- Severin;
- Vainer Aurel, vicelider, până în 1 februarie 2005, la Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER) ales în circumscripţia electorală Bucureşti.

La apel, după doi ani

Raportul de faţă îşi propune să evalueze activitatea acestor parlamentari la jumătatea mandatului 2004-2008. Scopul acestei evaluări este analizarea gradului de reprezentare a minorităţilor naţionale în sfera publică şi supunerea dezbaterii publice a eficienţei mecanismelor de reprezentare a intereselor şi problemelor minorităţilor naţionale.

Analiza surprinde activitatea parlamentară la jumătatea mandatului, mai precis în perioada 1 ianuarie 2005 - 1 februarie 2007, urmărind evaluarea activităţii parlamentare conform cu o serie de indicatori cantitativi - număr de luări de cuvânt în plen, număr de proiecte legislative iniţiate, număr întrebări şi interpelări, număr comisii în care este membru. (...)

........................................................

Nici deputatul bulgarilor nu este interesat de minorităţi
(foto 15)

15. Niculae Mirkovici a absolvit Academia Militară, este licenţiat în drept, doctorand în drept. Din 1991 este membru în Uniunea Bulgară din Banat-România, deputat din 2004. În Camera Deputaţilor este membru în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Activitatea sa parlamentară include 23 luări de cuvânt (din care cinci declaraţii politice) şi patru propuneri legislative iniţiate.

Luările de cuvânt nu se referă în mod special la problematica minorităţilor.

A remarcat, la data de 28 septembrie 2005, că ceea ce provine din partea unui minoritar nu se bucură nici de atenţia opiniei publice, nici de atenţia politicienilor, indiferent de coloratură.

Singura iniţiativă legislativă cu relevanţă asupra problemei minorităţilor la care a contribuit este propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

........................................................