194

Idna interesna státija ud nuvinata "România liberă" za Tiberiu Iovan, ávtora na náj-gulemija (i vájda náj-dubrija du sigá) balgarsći-rumansći rečnić (Tiberiu Iovan, Dicţionar bulgar-român, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1994, 664 p.)

Translatorul lui Ceausescu isi aminteste:
Secretele uitate ale dictaturii
Reportaj - Secretele uitate ale dictaturii
Mihaela Tamas
Miercuri, 10 Ianuarie 2007

Un batranel simpatic, care locuieste intr-o casa modesta din localitatea hunedoreana Hondol, este omul care detinea odinioara cele mai importante secrete de stat care priveau relatiile diplomatice dintre Romania si Bulgaria. Tiberiu Iovan a fost, timp de 15 ani, translatorul de limba bulgara pentru fostii conducatori comunisti ai Romaniei Gheorghe Gheorghiu-Dej si Nicolae Ceausescu. La 17 ani de la caderea regimului comunist, el a acceptat sa dezvaluie cateva din secretele cuplului dictatorial, care a condus, cu o mana de fier, timp de peste doua decenii destinele Romaniei.

De pe bancile facultatii in culisele Puterii

Pentru Tiberiu Iovan, anul 1961 a fost punctul de plecare spre o lume interzisa muritorilor de rand. Proaspat absolvent al Facultatii de Filologie "Kliment Ohdridtki" din Sofia, hunedoreanul a fost chemat ca translator de limba bulgara pentru secretarul general al Partidului Muncitoresc Roman, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Iar dupa moartea acestuia a ramas sa traduca pentru succesorul liderului comunist, Nicolae Ceausescu. Astfel, barbatul a fost timp de 15 ani "umbra" celor doi dictatori. Fostul translator spune ca nici unul dintre ei nu a apreciat comunismul de tip rusesc. "Dej a inceput primul sa se indeparteze de rusi. Ceausescu a continuat munca acestuia. Nea Nicu simpatiza enorm comunismul de tip chinez. A incercat sa-i insufle aceeasi dragoste si lui Jivkov, presedintele comunistilor bulgari. O noapte intreaga a incercat sa-l convinga pe dictatorul bulgar de justetea politicii lui. Am fost pur si simplu epuizat de atata tradus", povesteste Iovan.

Ceausescu, intimidat de negresele topless

Hunedoreanul povesteste ca, in subiectele care implicau sexualitatea, Nicolae Ceausescu era, de fapt, un timid. "Vizitele prezidentiale tineau cate o saptamana. Iar eu eram acolo zi si noapte. Asa mi-am dat seama ca Ceausescu era pudic. Acest lucru i-l reprosa si Pacepa, care imi povestea ca, la o vizita in Africa, au venit niste dansatoare cu sanii goi, iar Ceausescu nu reusea sa priveasca spre ele, asa ca se uita in alta parte. Cat despre bancuri, in cei 12 ani cat i-am fost translator, l-am auzit pe Ceausescu spunand un singur banc. Eram la o receptie cu Todor Jivkov, presedintele Bulgariei, atmosfera se destinsese, iar nea Nicu a spus si el un banc. Ala cu laptisorul de matca. A fost singurul banc care l-am tradus pentru el", afirma hunedoreanul. Iovan mai povesteste ca lui Ceausescu nu-i placea bautura, desi alti lideri comunisti erau celebri pentru aplecarea catre desfraul bauturii. "Daca lui Brejnev, presedintele URSS, sau celui bulgar, Jivkov, le placea sa traga la masea, Ceausescu bea in cantitati infime. Avea un vin oltenesc care-i placea in mod deosebit. Si asta il avea uneori pe masa", sustine Iovan.

Savantul de renume mondial - o taranca proasta

Despre sotia lui Ceausescu, hunedoreanul sustine ca era o persoana cu inteligenta limitata, desi adora sa faca parada cu bruma de cunostinte stiintifice pe care le acumulase. "Elena era o taranca proasta si complexata. Ii placea sa se laude cu studiile ei, dar toata lumea isi dadea seama ca habar n-are de nimic. La o vizita a lui Jivkov, sotia dictatorului s-a apucat sa-i explice acestuia, in niste termeni de specialitate, ce descoperire a facut ea. Amesteca tot felul de cuvinte pompoase si eu, la un moment dat, nu reuseam sa traduc, iar presedintele bulgar m-a vazut dezorientat. Asa ca mi-a spus "las-o sa vorbeasca si tradu cum vrei ca e bine si asa!". La care Elena a sarit imediat "Ce-a zis, ce-a zis?". Eu am raspuns imediat: "A zis ca e foarte stresant!"", mai povesteste hunedoreanul.

Elena zgarcita

Translatorul dictatorilor mai spune ca, in ciuda faptului ca puteau avea tot ce-si doreau, erau foarte zgarciti. "La o receptie, Elena m-a facut sa ma simt foarte prost. Erau Brejnev, Jivkov si alti invitati de marca. La un moment dat, Elena s-a ridicat de la masa, a pus dopul la sticla de vin si... a luat-o cu ea! Se temea ca cineva sa nu-i bea vinul! Cat despre Nicolae, plecasem cu el la o partida de vanatoare pe undeva in apropiere de Brasov. Eram in masina lui speciala si dupa ce s-a incheiat partida am urcat in masina, iar Ceausescu a pus mana pe aparatul de radio si, probabil, a observat ca este cald. Apoi, intrigat, l-a intrebat pe colonelul care conducea daca a ascultat radioul. Iar acesta a confirmat. "Pai bine, tovarase, dar de ce consumi curent?", a sarit ca ars Ceausescu", mai spune fostul translator.

Ceausescu se temea de gloante

Nimic nu o enerva mai tare pe Elena Ceausescu decat informatica si limbile straine, mai sustine hunedoreanul. "Cand ma vedea cu un dictionar in mana, innebunea. Spunea ca romanii vor invata numai prostii citind literatura straina. Era o semianalfabeta care avea oroare de cei care citesc", adauga Iovan. In privinta fobiilor fostului dictator, hunedoreanul spune ca Ceausescu se temea sa nu fie impuscat. De aceea masina cu care circula prin tara era dotata cu sisteme speciale de siguranta impotriva gloantelor. "Dar se pare ca de ce ti-e teama nu scapi. Pentru ca tot de glont a murit", concluzioneaza Iovan.

Ultimul tel - dictionarul

Astazi, la cei 71 de ani ai sai, Tiberiu Iovan s-a retras la tara. Lucreaza la al doilea mare dictionar bulgaro-roman. Asta, dupa ce, in 1994, a reusit sa fie primul autor al unicului mare dictionar bulgaro-roman. Aceasta a doua lucrare, care o completeaza pe prima, reprezinta munca de-o viata a profesorului. "Lucrez la el de aproape trei decenii si contine peste 80.000 de cuvinte-titlu. Este aproape gata si are cu 30.000 de cuvinte-titlu mai mult decat primul. De fapt, cred ca munca la acest dictionar ma mai tine in viata", spune fostul translator al sotilor Ceausescu.