345

Idna interesna státija za Telepa ud nuvinata
"Renaşterea bănăţeană" ud dnés, 23 oktober 2008 g.
http://www.renasterea.ro/ro_articles.php?id=15839

Urmaşii cultivatorilor de tutun
vorbesc limba spaniolă
Bulgarii din Telepa au plecat de acasă
Scris de: basarab.constantin@renasterea.ro

Cum am trecut peste un braţ mort al Arancăi, mi s-a oferit priveliştea pentru care am şi pornit în căutarea ultimelor bătăi de inimă ale unui sat aflat pe cale de dispariţie, Telepa sau Colonia Bulgara, cum i s-a spus după înfiinţarea localităţii, în 1845: câteva ruine răsfirate, printre care, biruind timpul, se înalţă zidurile bisericii.

Freamătul vieţii din jur m-a întâmpinat cu un cârd de ciocârlii moţate, câteva prepeliţe, o turmă de purceluşi crescuţi în libertate şi - ca o raritate în pusta Banatului - o dropie singuratică. Istoria peregrinării celor care au întemeiat aşezarea, autodenumiţi pavlikeni (bulgari catolici), vorbitori ai unei limbi străvechi, începe dinainte de 1700, când locuitorii din nordul Bulgariei, de lângă Nicopole, sub ameninţarea expansiunii otomane, se refugiază în Oltenia şi de aici, în Banat, stabilindu-se în Beşenova Veche (Dudestii Vechi), în 1738, localitate a cărei existenţă atestată istoric o arată ca aparţinând, în 1238, de cetatea Cenadului.

În jurul anului 1845, stimulaţi de proprietarii maghiari de teren din zonă, care aveau nevoie de forţă de muncă pe plantaţiile de tutun, dar, pe de altă parte, şi datorită tradiţiei comunităţii bulgare de a lăsa toată moştenirea primului urmaş, tinerii bulgari din Beşenova Veche (şi următorii după primul urmaş în familiile cu circa 6-7 copii), porniţi în căutarea unui loc de muncă dar şi orientaţi spre noi proprietăţi, au întemeiat satul Telepa (Bolgartelep - este denumirea dată de administraţia maghiară, sau, în româneşte, Colonia Bulgară).

La recensământul din 1890, în sat locuiau 569 de bulgari, 58 de şvabi, 33 de unguri şi 21 de români, vârful populaţiei fiind atins în 1930, cu aproape 1.000 de suflete. Acum, aici trăiesc 19 români, zece unguri, doi bulgari şi trei ţigani.

Practic, comunitatea de bulgari - element definitoriu, care a întemeiat colonia şi a locuit-o pentru mai bine de 150 de ani - nu mai există. Proprietarii de pământ şi-au arendat suprafeţele agricole celor din satul Cheglevici, iar familiile din Colonia Bulgară s-au stabilit, în majoritatea cazurilor, la Sânnicolau Mare, în timp ce copiii lor, porniţi din nou în căutarea unui loc de muncă (şi, de ce nu, reorientaţi spre noi proprietăţi), au luat drumul Spaniei.

Sfântul Luca nu a abandonat biserica din sat
Atât edilii comunei Dudeştii Vechi cât, mai ales, specialistul agricol din zonă, Carol Boboiciov (omul care, prin specificul meseriei, a ajuns să cunoască cel mai bine problematicile satului Colonia Bulgară) ne-au spus că aşezarea a fost condamnată la moarte lentă, în momentul în care s-a desfiinţat singura cursă de autobuze.

Pe rând, au fost desfiinţate şcoala (ultimii învăţători fiind din familia Velciov), magazinul, birtul şi... altele. Până şi în locul fântânii arteziene se află, acum, un saivan pentru mioare. Toată economia localităţii este deţinută în prezent de cei doi ciobani sibieni, care au, împreună, circa 650 de oi, 23 de porci şi vreo 30 de păsări.

În rest, ceilalţi locuitori sunt bătrâni, nu mai au putere pentru efectuarea unei activităţi economice. Ciobanul Tică Hâsu (FOTO) ne-a dat, şi el, câteva amănunte despre ultimele pâlpăiri de viaţă ale Coloniei Bulgare: "În afară de noi, ciobanii veniţi de la Sibiu, aici nu mai lucrează nimeni. Oamenii ies rar din case, sunt bătrâni. Nu mai vine nimeni să investească aici şi asta mai ales din cauza drumului pietruit şi plin de hârtoape. Vă spun cinstit, la mine nu rezistă maşina mai mult de doi ani din cauza gropilor, că sunt circa trei kilometri buni până la şosea..."

Cu toată certitudinea vizând sfârşitul localităţii, pentru renovarea bisericilor catolice din Dudeştii Vechi şi Colonia Bulgară vor fi cheltuiţi circa 180 de milioane de lei. Este poate un al doilea semn de la patronul spiritual al foştilor colonişti din Telepa, Sfântul Luca, de aducere aminte că strămoşii lor au considerat colonia drept o casă.

Prima întâmplare cu valoare de simbol s-a petrecut cu ani în urmă, după ce au fost furate, din incinta bisericii, câteva statui reprezentând sfinţi, sculptate în lemn de un meşter german, acum mai bine de 150 de ani. Statuile au fost găsite la Constanţa şi readuse acasă, acum fiind păstrate în biserica din centrul comunei.

========================================
I sé ud tazi nuvina, no ud 17.10.2008 g.:
http://www.renasterea.ro/ro_articles.php?id=15689

O şcoală unică şi rezultate pe măsură
Scris de: catalin.radu@renasterea.ro

Liceul Teoretic "Sfinţii Kiril şi Metodii", din comuna timişeană Dudestii Vechi, este cea mai veche şcoală bulgărească aflată în afara graniţelor Bulgariei. Conform tradiţiei păstrate încă de la înfiinţare, în anul 1745, în unitatea de învăţământ se predă limba bulgara din clasa întâi şi până într-a XII-a, situaţie unică în ţara noastră.

Cei mai mici dintre dudeşteni, preşcolarii, se familiarizează cu limba maternă încă din grădiniţa care, din 2005, are şi program prelungit. Educatoarele le predau celor 112 copii atât în română, cât şi în limba bulgară, pe care o pot continua din momentul înscrierii la şcoala primară. Grădiniţa are şi ea standarde ridicate, fiind renovată şi echipată performant. Din personalul unităţii fac parte, pe lângă educatoare, şi bucătarul cu ajutorul său, care asigură buna funcţionare a cantinei inclusă în clădire.

Păstrarea tradiţiei este opţională
La înscrierea în clasa întâi, părinţii pot decide dacă învăţarea limbii bulgare le este de folos copiilor. Materia este opţională şi împărţită în patru ore pe săptămână. De asemenea, în clasele VI – VII, a fost introdusă, de asemenea opţional şi cu predare în limba maternă, Istoria şi tradiţiile bulgarilor din Banat.

"Din 450 de elevi, 320 au optat pentru limba bulgară. Sunt şi copii de alte etnii, de obicei veniţi din afara localităţii, care aleg să o studieze", a declarat Ana Petcov, directorul liceului. Din anul 2005 a fost introdusă şi predarea Limbii şi literaturii maghiare, pentru care au optat alţi peste 40 de elevi.

Liceul, încă în renovare
În ultimii trei ani, corpurile de clădire ale liceului, şcolii generale şi grădiniţei sunt în continuă schimbare. Chiar dacă mai este destul de lucru, îmbunătăţirile sunt vizibile. De anul trecut, toţi elevii claselor I – XII intră, câte o oră pe săptămână, în noua sală de sport. Liceul cu profil de ştiinţe ale naturii are, pe lângă cabinetul de limba bulgară, trei laboratoare de informatică şi câte unul de fizică, biologie şi chimie.

În curs de finalizare este şi centrul de informare, în care va fi inclusă biblioteca, cu peste 10.000 de cărţi. Drept noutate, copiii vor putea învăţa cu ajutorul unei table interactive. Conectată la internet, de pe ea pot fi predate lecţii la toate materiile. Tabla "minune" a fost deja achiziţionată şi mai aşteaptă doar să fie montată. Începând cu acest an, la Liceul Teoretic "Sfinţii Kiril şi Metodii" există şi o clasă cu profil tehnic de tipul şcoală de arte şi meserii. Din cele 30 de locuri au fost ocupate 29, iar elevii studiază mecanica.

Rezultatele vorbesc de la sine
Păstrată de peste 260 de ani, tradiţia şcolii bulgăreşti din comuna Dudeştii Vechi rămâne una ieşită din comun. Unitatea de învăţământ a fost vizitată de înalte oficialităţi, printre care ţarul Bulgariei. În faţa Majestăţii sale Simeon al II-lea, cei 45 de profesori ai liceului au avut cu ce se mândri, promovabilitatea la examenul de bacalaureat fiind de sută la sută. De altfel, rezultatele excelente la învăţătură fac şi ele parte din tradiţia liceului. "Am avut, totuşi, un caz de elev care a picat la bacalaureat, acum vreo cinci ani", îşi aminteşte Ana Petcov.