Wednesday, October 01, 2008

336


Besenova Veche: A Typical Village in Western Romania (Timis County): wide streets, dirt roads, thousands of geese, and tons of red peppers on the strings, drying in the sun to produce the best paprika in the world.

Takozi piši pud po-gornotu svetiče, zadinu ud na ádresa http://www.romaniandolls.com/views/OLDHOUSES/oldhouses.html
========================================
Aku nija ni znájmi sami da se cenimi, hájda da se purdadémi...
Tojest, flezti na http://www.romaniandolls.com/folk/02stergar/stergarV6.html
Ud tám sam nameril tuje:
Silk "Stergar" Besenova SB006. Gorgeous!!
(stergar: wall decoration, or table runner)
Home made silk: growing silk worms; extracting silk from the silk-worms, spinning, all-natural dye, hand weavin in a home-made loom. Gold thread accents. Size 18"x54". Price $120.00 Free shipping. Age: about 100 years. One in stock. SOLD
========================================
Prez november 2006 g., u parvija broj na spisánjétu “VIP în Banat” málku sa mu gádili…
http://www.vip-in-banat.ro/pages/details.php?pageid=22

CAZUL TELBISZ
NU-I FRUMOS, DOMNILOR !
Daca Timisoara e considerata "Mica Viena", acest fapt i se datoreaza in mare parte si ilustrului primar al urbei din perioada 1885 - 1914, Carol Telbisz. (n. Cenad 1853 - d.14 iulie 1914). Elogii la adresa domniei sale i-au fost aduse si in numere ale "Monitorului Primariei", de de UDMR in campania electorala si de altii...Iata , de exemplu spicuiri din Monitorul si din campania UDMR:

Carol Telbisz
Carol Telbisz a fost un primar care s-a daruit trup si suflet Timisoarei si cetatenilor acestui oras timp de aproape 30 de ani. Din cauza sanatatii si-a dat demisia la inceputul anului 1914.
In Adunarea Generala din 27 aprilie 1914, dupa elogiile ce s-au adus, mentionez doar o fraza: "Telbisz a fost mare in scaunul de primar si orasul a devenit mare sub el". Conform propunerii s-a hotarat: portretul lui, in marime naturala, sa fie asezat in sala de sedinte a primariei. Pentru cele trei decenii de activitate sa fie scrisa o istorie a Timisoarei. In 14 iulie 1914, a parasit tot ce-i era mai drag, cetatenii Timisoarei si Timisoara"
(Monitorul Primariei Nr.28 - martie 2005)
La inceputul anului 1885, pe fotoliul de primar al orasului Timisoara era aasezat un tanar de 31 de ani care se numea Carol Telbisz si care in urmatorii 29 de ani avea sa aduca orasul la standardele unei metropole europene.
(Monitorul Primariei Nr. 32 - Iulie 2005)
Timisoara
In aceasta dupa-amiaza la Centrul Cultural Kos Karoly din Timisoara va avea loc o manifestare dedicata memoriei fostului primar Telbisz Karoly, la care va fi invitat si candidatul UDMR la Camera Deputatilor, Toro T. Tibor. Manifestarea va fi urmata de o intalnire cu alegatorii in localitatea Varias, unde candidatul Toro Tibor va inmana maghiarilor Cronica Comunitatii.
(Buletin informativ al UDMR din 23 noiembrie 2004 )
Dar mormantul lui din Cimitirul din Calea Lipovei (Cimitirul Eroilor !), arata asa, Domnilor, cum se vede in imaginile alaturate ! Napadit de balarii si de mizerie ! Daca exista urmasi ai acestui mare om al Timisoarei si nu le pasa de locul sau de veci , sa le fie rusine ! Insa parerea mea este ca ar fi o datorie morala ca in fiecare an, daca nu de Ziua Mortilor, macar de Ziua Timisoarei, Primaria, Prefectura si partidele politice, sa depuna o coroana de flori si la mormantul lui Carol Telbisz, cel ce n-a fost un Erou Necunoscut ci un mare primar al orasului nostru ! Si as sugera ca Primaria sa impuna Administratiei Cimitirelor, sau cum s-o chema, sa-si trimita angajatii responsabili cu curatenia ca periodic sa vegheze la intretinerea locurilor de veci ale personalitatilor care, prin faptele lor, au scris istoria Timisoarei, oras cu care ne falosim atat de mult, ca banateni ce suntem!
N.R. Ar fi si datoria comunitatii bulgarilor pavlichieni din Banat, au si un deputat de Timis, sa aiba grija de memoria celui mai importan primar al Timisoarei din toate timpurile. Carol Telbisz s-a nascut la Cenda din parinti bulgari, originari din Besenova Veche (Dudesti Vechi), numele Telbisz fiind destul de raspandit in aceasta comunitate de religie catolica.
Emeric Vamos
========================================
Idna státija za Telepa, ud sájta na Enciclopedia României
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Colonia_Bulgar%C4%83

Satul Colonia Bulgară
Comuna Dudeştii Vechi, Judeţul Timiş
Atestare-1845
Populaţie-34 locuitori
Cod poştal-307152
Colonia Bulgară (în bulgară bănăţeană: Telepa) este un sat în judeţul Timiş. Administrativ face parte din comuna Dudeştii Vechi. Se situează în extremitatea vestică a României, aproape de graniţa cu Ungaria şi Serbia. Fost sat de bulgari, a cunoscut un puternic declin, fiind în prezent în pragul dispariţiei.
Istorie
Colonia Bulgară a fost întemeiată la începutul anului 1845, cu bulgari bănăţeni romano-catolici, veniţi din satul bulgăresc Beşenova Veche (Dudeştii Vechi). La început s-a numit Telepa, numele adoptat de bulgari. Motivele pentru care ei s-au stabilit aici au fost în principal două: pe de-o parte, proprietarii te terenuri maghairi aveau nevoie de forţă de muncă pentru plantaţiile de tutun şi ca atare i-au stimulat pe bulgarii din Beşenova Veche să lucreze pentru ei; pe de altă parte, în comunitatea bulgară tradiţia face ca primul urmaş să primească întreaga avere. Astfel, familiile cu mai mulţi urmaşi au fost nevoite să se orienteze către noi proprietăţi.
O capelă catolică a fost construită în 1852, iar biserica actuală în 1912. Şcoala s-a construit în 1904. Pâna la unirea Banatului cu România, administraţia maghiară a numit satul Bolgartelep, adică "colonia bulgară", nume tradus apoi de administraţia românească. Tot în această perioadă, au început să se stabilească tot mai mulţi maghiari şi în mai mică măsură, germani. Spre sfârşitul perioadei interbelice, bulgarii îi depăşeau la număr cu puţin pe maghiari. După al doilea război mondial, maghiarii au devenit chiar majoritari. De atunci însă, populaţia satului a cunoscut însă un declin dramatic.
Populaţia
În 1910 avea o populaţie de 417 bulgari. În 1930, populaţia era de 830 locuitori, dintre care 353 bulgari, 338 unguri, 123 germani, 13 români şi 3 ţigani.[1]
La recensământul din 2002, satul avea o populaţie de numai 34 locuitori, dintre care numai 2 bulgari. Statistic, majoritari sunt români (17 locuitori), urmaţi de maghiari cu 10 persoane, însă scăderea dramatică a populaţiei de toate etniile fac din Colonia Bulgară un sat pe cale de dispariţie. Totodată, comunitatea de bulgari - elementul definitoriu, care a întemeiat colonia şi a locuit-o pentru mai bine de 150 de ani - nu mai există în prezent.
Bibliografie
• Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8

0 Comments:

Post a Comment

Links to this post:

Create a Link

<< Home