235
Primăria Denta,
"strateg" în provocat râcă
http://www.renasterea.ro Aparut in: 2008-04-14 19:19:24
Scris de: telbisz.gheorghe@renasterea.ro
Este de necrezut ce haine urâte şi murdare poate îmbrăca lupta pentru putere, mai ales când este vorba despre o comunitate restrânsă, cum e cea a oricărei comune. Sunt cazuri în care edilii se pretează la orice pentru a aduna cât mai multe voturi, neagă istoria, etniile şi tradiţiile. Un exemplu tendenţios, ofensator şi mai ales jignitor îl reprezintă documentul aprobat de Consiliul Local Denta, în 17 ianuarie 2008, intitulat pompuos "Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Denta pentru perioada 2007 – 2013". Sub masca unui tablou neutru, aşa cum se precizează la pagina 7, pe parcursul a peste 50 de pagini, sunt prezentate date statistice care să justifice... ultimele 20 de pagini ale "Strategiei". Toate inexactităţile din documentul oficial aprobat de CL Denta sunt explicate de primarul comunei, Slavoliub Iacob, ca fiind inofensive greşeli de tipar sau de informare. În realitate, este vorba despre un dispreţ total la adresa unei etnii cu care Banatul interetnic are motive să se mândrească de peste 270 de ani.
Când vine vorba despre satul Breştea din comuna Denta, orice bănăţean spune atotştiutor: "a, vorbeşti de bulgari!" Numai primarul acestora nu ştie că ei trăiesc... în comuna pe care o păstoreşte. În lucrarea menţionată, se precizează că, în 1842, s-a înfiinţat comuna Breştea, de către aproximativ 110 familii de bulgari bănăţeni romano-catolici, o parte dintre ei reîntorcându-se în Bulgaria după 1880. În realitate, bulgarii bănăţeni care au plecat proveneau din Dudeştii-Vechi, nicidecum din Breştea, dar prin modul de exprimare se sugerează dispariţia unei mari părţi dintre ei. Apoi, deloc întâmplător, se precizează: "În anul 1855, românii din această comună au avut o mare sărbătoare, li s-a împlinit dorinţa de a avea şcoală şi învăţătorul lor propriu". Se creează aparenţa că se vorbeşte despre Breştea, dar în realitate este vorba despre Denta. Mai departe, la pagina 16, sunt menţionate persoane care au avut de suferit după instaurarea regimului comunist, inclusiv deportări, fără a fi menţionat cineva din multele familii de deportaţi bulgari din Breştea. Atitudinea duşmănoasă a documentului rezultă şi din prezentarea structurii pe etnii, în care, potrivit recensământului din 2002, sunt menţionaţi, ca aparţinând comunei Denta, 3.186 de cetăţeni, din care: români – 1.943, maghiari - 311, germani - 29, rromi - 83, sârbi - 170, alte naţionalităţi - 650, fiind evitat cuvântul bulgari, deşi aceştia, conform recensământului respectiv, erau 601, mai mulţi decât toate celelalte minorităţi la un loc. Justificarea domnului Ioan Iovan – consultant pe probleme de dezvoltare locală în Denta, făcută de faţă cu primarul Slavoliub Iacob, este lipsită de logică : "Informaţiile sunt de pe site-ul Consiliului Judeţean Timiş, din data de baze, acolo apare <>". Lucrurile nu stau aşa, pe site-ul CJT, numărul de bulgari menţionat, potrivit recensământului din 2002, este de exact 601. Şi, chiar dacă ar fi greşit CJT-ul, ce administraţie locală este aceea care nu-şi cunoaşte populaţia? Fără nici o justificare coerentă este şi prezentarea structurii religioase a comunei, de la pagina 30 a "Strategiei", în care cetăţenii de religie romano-catolică sunt... 3 (!), reprezentând 0,09 la sută, în condiţiile în care numai în Breştea şi dacă menţionăm doar bulgarii catolici sunt sute de oameni. Dar pe unde s-au pierdut germanii (311) şi maghiarii (29)? Numărul romano-catolicilor depăşeşte cifra 1.000, iar procentul este de aproape 32. Consultantul Ioan Iovan a găsit din nou o explicaţie originală: "Tabelul este în Excel. S-a greşit, iar la corectare a scăpat acest fapt. <> va fi revizuită şi retipărită".
"Scăpările" se amplifică la pagina 40, unde, din motive probabil electorale, apare o fotografie cu explicaţia „Căminul cultural din Breştea", dar în realitate clădirea este proprietate privată a comunităţii bulgare, sediul Filialei Breştea a U.B.B.–R. Aici a intervenit primarul Iacob: "Înainte, acolo era căminul cultural. Probabil că, din inerţie, s-a scris aşa, deci, fără intenţie". În următoarele pagini sunt prezentate obiceiuri şi tradiţii, precum şi fotografii de formaţii culturale şi porturi populare din comună, fără a se face o singură referire la minoritatea bulgară, deşi este cunoscută, nu numai la nivel zonal, dar şi naţional şi chiar internaţional, portul popular bulgăresc din Banat fiind unic în lume.
Pentru ca "Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Denta pentru perioada 2007 – 2013" să aibă cale liberă spre tipar, în anexa la Hotărârea Consiliului Local Denta Nr. 5 din 17 ianuarie 2008, privind aprobarea acesteia, s-a comis o ilegalitate care ţine de sfera penalului. În locul lui Anton Cucurov – reprezentantul U.B.B.–R în consiliul local, a semnat… altcineva. Iată cum justifică primarul procedura: "Domnul Cucurov, înainte de şedinţă, s-a învoit, că întârzia la lucru, dar în procesul-verbal, toţi cei 13 consilieri au fost de acord. Întâmplător, la şedinţă a fost prezentă şi contabila Primăriei Denta, Ovidia Cârciu, iar preşedintele de şedinţă, în virtutea inerţiei, a rugat-o să semneze pentru Cucurov, deoarece lucrarea trebuia să plece". Anton Cucurov susţine, însă, că nu a semnat nimic şi că l-au chemat la şedinţă după ce totul fusese "rezolvat". Primarul Iacob îşi recunoaşte, parţial, vina pentru distribuirea "Strategiei": "Am avut şedinţă de consiliu şi, ajungând broşurile, pentru că erau toţi consilierii de faţă, le-am împărţit, fără să mă uit peste ele. Nu trebuia să le dau înainte de a le verifica. E greşeala mea, îmi asum răspunderea. Nu mi-am putut imagina că s-au strecurat asemenea erori".
Întâmplarea nu l-a lăsat fără reacţie pe reprezentantul legitim al minorităţii bulgare din România, deputatul Niculae Mircovici, care a declarat: "Paharul amărăciunii este consistent umplut. În procesul de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Denta, cetăţenii de etnie bulgară nu-şi mai găsesc locul. Ceea ce n-au reuşit şi, probabil, că nici nu şi-au propus, Imperiul Austriac, Imperiul Austro-Ungar, Statul Român interbelic sau Statul comunist, îşi doreşte să realizeze Consiliul Local al Comunei Denta, prin Strategia de dezvoltare durabilă. Suntem convinşi că organele şi instituţiile Statului Român democratic nu vor rămâne indiferente la aceste <> şi <>. Conducerea U.B.B.–R. consideră ca un gest de minimă reparaţie morală anularea hotărârii consiliului local şi retragerea din circuitul public a unei broşuri voit ofensatoare care, culmea, apare prin prezentare ca fiind sub egida Statului Român şi va reflecta realitatea şi normalitatea vieţii din această comunitate".
Comentarii la articolul Primăria Denta, "strateg" în provocat râcă
de la Adrian
Primarul ala din Denta este un bandit si un traseist politic cu rar se intalnesc. A trecut si pe la PSD, printre altele, unde e mai gros ciolanul, acolo se duce. Daca e asa cum ati scris, mare mizerie a facut, a invrajbit etniile din comuna. Si, culmea, dupa nume pare a fi sarb, deci minoritar. Dar gustul ciolanului nu tine cont de natia pofticiosului si nesatulului. adaugat in 2008-04-14 20:35:43
de la Bulgarul
Primarul din Denta, activand si la fsn-psd, acolo a invatat sa dezinformeze si sa manipuleze cetatenii.Minciuna,dezinformarea,manipularea si falsificarea istoriei, este caracteristica comunism-fesenism-pesedismului. adaugat in 2008-04-15 09:05:09
de la Banateanul
Greu de inteles cum au supravietuit asemenea specimene precum primarul Iacob pana in ziua de azi. Acum in mileniul al III-lea al erei crestine, cand toata Europa sta sub semnul intelegerii si tolerantei interetnice si a ecumenismului interconfesional, iata ca apare de unde nu te astepti un ditamai primarul, care dintr-o intorsatura de condei si cu o semnatura in fals, ne arata el noua,astora,care prea devreme ne-am crezut europeni, cum devine treaba cu toleranta si ecumenismul. Ce sa-i faci omului, acum ca s-au linistit cat de cat apele cu albanezii kosovari, de ce sa nu ne legam de altii, fie ei chiar concetateni de-ai nostri. Ca de, cine, Doamne iarta-ma, i-a pus sa se declare de nationalitate bulgara si de confesiune catolica?. Oare nu stiau ei ca aceste lucruri pot fi periculoase pentru existenta lor?!... Cat despre alegerile locale care bat la usa, numai de bine. Ca deh, vedeti dumneavoastra, daca ma mai alegeti odata primar, va promit sa nu mai fac asemenea prostioare, precum cea cu "strategia de dazvoltare"! adaugat in 2008-04-15 10:56:20
de la Sateanca
De necrezut ce s-a intamplat! Si din vina cui? Rusinos pentru el(primarul), dureros pentru noi(bulgarii), inadmisibil pentru voi(cititorii). Greselile "marunte" (pt.el) vestesc pacatul mare, cine-a gresit odata oricand va fi in stare. adaugat in 2008-04-15 11:29:09
de la SATEANUL
Ce poti sa ceri unui sarb fesenizat?!! adaugat in 2008-04-15 11:51:15
de la Dejan
SATEANUL, lasa ca nu sarbii sunt de vina pentru isprava primarului. Il cunosc personal pe Iacob acesta, nu are valoare nici de 2 lei, se plimba de la un partid la altul, iar liderii partidelor respective il tot baga in fata, pentru ca e un tupeist si un nerusinat fara margini. Un om fara scrupule, ce mai. adaugat in 2008-04-15 13:58:30
de la Petre
Intr-adevar, aici avem de-a face cu un fals, cu un caz penal. Parchetul si Politia ar trebui sa se autosesizeze. Chiar daca acea contabila a semnat cu semnatura ei, nu avea voie sa semneze in dreptul numelui altcuiva. Chiar daca nu e falsificare de semnatura, tot un fals este. adaugat in 2008-04-15 14:09:56
de la Mik
Da, Dejane, dar are nevasta tinerica... adaugat in 2008-04-15 14:10:40
de la Dejan
Mik, scuza-ma, dar sunt doua lucruri total diferite, care nu trebuie amestecate. Nevasta e problema lui personala, daca se plac si se inteleg, treaba lor. Nu sunt de acord cu felul in care a procedat la realizarea documentului despre care s-a scris. La fel cum mi-au displacut si m-au dezgustat si alte ispravi ale primarului, care sper sa iasa la iveala. Observ ca acest portal este un loc necenzurat, unde se pot spune multe adevaruri. Dupa ce a facut, Iacob Slavoljub nu mai merita sa fie primar, nici chiar sa faca parte din administratia locala. adaugat in 2008-04-15 14:18:38
de la bibitrocelu
Toti sunteti niste nime'n drum, vorbiti in necunostinta de cauza. pt Adrian- si tu incerci sa cauti ciolanul cel mai gros dar nu esti in stare sa-l cari si daca-l gasesti pt Bulgarul- ma bulgare, dute la primarie si vei fi lamuri de ceea ce s-a intamplat in strategie pt Banateanul- nu cred ca esti demn sa judeci pe altii, doar Dumnezeu judeca, asa ca lasa-te pagubas pt Sateanca- nu cred ca atata vreme cat ai stat sub conducerea lu' nea' Bata ai avut ceva de suferit prin faptul ca esti bugarita pt Sateanul- unui sarb fesenizat nu-i poti cere multe, dar lu' Bata chiar poti sa-i ceri multe.... pt Dejan- nu-ti baga nasul unde nu-ti fierbe oala, tu nu te cunosti nici pe tine pt Petre- esti un .... de la coada oii, cu tine nu am ce discuta pt Mik- are sotie tinerica si frumusica...si ce daca, sunteti gelosi? adaugat in 2008-04-15 15:03:01
de la Dejan
Mah, bibitrocelule, mare bou esti. Manci rahat din acelasi blid cu Bata al tau. adaugat in 2008-04-15 15:42:05
de la Moni
Va certati fara rost. Si minoritatile au aceleasi drepturi ca si romanii. In situatia de fata, primarul din Denta a gresit. bibitrocelu, ii iei apararea nejustificat, nu te supara, dar nu ai dreptate. adaugat in 2008-04-15 15:56:31
de la bibitrocelu
dute-n palaria mea, din blidu lu Bata manca tot satu si nu o murit nime de foame adaugat in 2008-04-15 15:59:41
de la bibitrocelu
moni, spune-mi cu ce nu am dreptate? adaugat in 2008-04-15 16:06:51
de la Dejan
Pai, bibitrocelu, vezi cum te dai de gol singur... De un de are bani Bata ca sa umple blidu pt. tot satul, ca doar are si el un salariu de primar? Dupa cum spui tu, domnul Iacob e curat ca lacrima. adaugat in 2008-04-15 16:13:40
de la NEUTRUL
Vad ca tare v-ati mai aprins pe subiectul asta. Ati scris ca primarul a fost inainte la PSD, dar stiti careva in ce partid e inrolat acum, de a starnit atata valva articolul? adaugat in 2008-04-15 16:45:04
de la un simplu cetatean
bibitrocelule, ori esti prost, ori esti foarte prost, ori daca nu eara bata erai muritor de foame...?! cred totusi ca esti vreunul dintre favoritii sau protejatii sai care iau salariul din primarie fara nici macar sa aiba habar de administratie. Cert este ce esti cel mai mare dobitoc , sau poate chiar ma insel si.....esti unul din fraierii angajati la Primarie care trebuie sa-si faca datoria de lingau, ca tot iau un salariu bunicel adaugat in 2008-04-15 18:26:20
de la anonima
Nu se accepta asemenea greseli, au fost tampiti cand au scris? Cum sa omiti tu etniaBULGARA care este ca numar a doua dupa romani in comuna Denta ????? Cum e posibil asa ceva ??? 3 catolici??? ce greseli sunt astea ??? pai mi e mi-ar fi rusine sa scot pe piata asemenea tampenii! sa-si retraga exemplarele si sa reediteze CORECT daca vrea sa si repare greseala. E foarte clar ca a fost evitat cuvantul BULGAR din aceasta "minunata strategie". Chiar atat de nesemnificativi sunt BULGARII??? care v-au sustinut de fiecare data !!! Sa vedem cine va mai sustine, ca bulgarii sigur nu. adaugat in 2008-04-15 19:25:06
de la Nick
Bine a zis "anonima". Si ca sa-i ajutam in elaborarea variantei corecte a "Strategiei", cateva date:
Tehnic vorbind, recensământul înseamnă „înregistrarea statistică exhaustivă a populaţiei (a locuinţelor, a animalelor etc.) efectuată de către autoritatea de stat”.
Două tipuri de probleme ridică o asemenea operaţie de indiscutabilă anvergură. Prima este de natură tehnică, cea de-a doua, mai puţin discutată, este de natură ideologică. Primul aspect vizează instrumentarul sociologic şi statistic pus în mişcare pentru îndeplinirea unei asemenea sarcini, cel de-al doilea contextul politic (legislativ etc.) în care se derulează efectiv procesul de recenzare.
În ceea ce priveşte recensămintele populaţiei, trebuie remarcat cel care a fost realizat în anul 1770 de către guvernatorul Clary von Altringen, preşedinte al Administraţiei Banatului, care ne indică întreaga populaţie a vechii provincii, fiind inclusă aici şi partea atribuită în anul 1919 Iugoslaviei. Din totalul de 317.928 suflete, 8.683 sunt bulgari.
Cunoscutul intelectual bulgar bănăţean Jozu Rill, în scrisoarea din 1864 adresată lui Gheorghi Rakovski, care se afla la Bucureşti, arată că numărul bulgarilor bănăţeni este destul de mare: în Vinga 5.500, în Beşenova 8.000, în Breştea 1.100.
La recensământul din 1880 numărul bulgarilor bănăţeni era de 18.298 din care: în Breştea-1.200; Denta-420.
Conform statisticii din anul 1890 bulgarii din Breştea sunt în număr de 1087. Conform statisticii din anul 1900, despre care se ştie că a fost „aranjată“ în favoarea intereselor naţionale maghiare, în Banat existau 10.944 bulgari: Breştea-832 (82,3%); Denta-330, inclusiv ţiganii (10,2%); Deta-37 (0,9%).
Conform statisticii din anul 1910 numărul acestora se ridicase la 13.536, fiind răspîndiţi în 22 de localităţi din Banat, din care: Breştea-889; Denta-370; Deta-380.
Conform statisticii româneşti din 29 decembrie 1930, în România trăiau 66.348 bulgari, adică 0,46% din totalul populaţiei. Din aceştia: la Breştea-804 (93,2%); Denta-317 (10,6%); Deta-22.
Conform statisticii din anul 1956 bulgarii din Breştea sunt în număr de 815 (96,2%).
Conform statisticii din anul 1977 bulgarii din Breştea sunt în număr de 709.
Conform recensământului din 7 ianuarie 1992, numărul total al bulgarilor în România era de 9.851 locuitori, din care în Banat locuiau un număr de 7.670 bulgari bănăţeni. Din aceştia, la Breştea-544 (92,4%); Denta-165 (7,6%);Deta-120.
Conform statisticii din martie 2002 avem bulgari în: Breştea-460; Denta-141; Deta-134.
Şi ca să nu vă plictisiţi, puteţi descărca broşura „STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A MICROREGIUNII TIMIŞ-TORONTAL“:
http://www.primariaciacova.ro/index.html/timis-torontal.pdf
adaugat in 2008-04-15 19:48:13
de la Nick
Ca sa-i ajutăm şi mai mult, le oferim câteva pagini din monografia dascălului Manea Anton, dedicată localităţii Breştea (Manea Anton, Breştea 150 de ani. Monografie, Timişoara, 1997):
BRESTEA
Localitatea Brestea, sat al comunei Denta, judetul Timis este asezata în partea de sud-vest a judetului Timis având coordonatele geografice 45 20’ latitudine nordica si 21 15’ longitudine estica. Asezarea este situata la 4 km de Denta daca luam masuratorile din centrul comunei sau la 2 km daca luam în considerare distanta de la marginile celor doua localitati.
Regiunea naturala a întregii zone este Câmpia Moravitei care se încadreaza în unitatea Câmpiei Tisei, sub tinutul de divigare, districtul Câmpiei Banatului. (Mihai Iancu, Câmpia Vestica, în Geografia fizica a României, Buc., 1955, p.708). Câmpia, asezata în zona inundabila în sesul asanat al Bârzavei, este aproape plana, usor ondulata, având înaltimi între 91-93 metri, cu o usoara înclinatie nord-est-sud-vest.
Trecutul geologic al acestui teritoriu este identic cu cel al Câmpiei Banatului, fiind o câmpie de inundatie drenat de râul Bârzava si afluientii sai. Fundamentul câmpiei este cel cristalin care suporta depozite de aluvion de vârsta tertiara si cuaternara, peste care în fazele glaciare s-au asezat depozite de loes si nisip. Principalele grupe de soluri sunt cernoziomurile, lacovisti si soluri aluvionare, cultivate în cea mai mare parte cu cereale.
Asezarea face parte în cadrul raionarii climatice din regiunea de clima a câmpiilor, tinutul vestic, districtul sudic, încadrându-se în climatul continental de tranzitie caracteristic depresiunii Panonice, cu unele influiente ale climatului mediteranian în varianta sa adriatica. Hidrografia apartine bazinului de receptie al Timisului, care prin afluientul sau Bârzava, colecteaza apele provenite din precipitatii conducându-le de la est spre vest.
Având o populatie de circa 600 de locuitori. Atât Miletici cât si etnograful maghiar Czibusz Geza aratau ca bulgarii-pavlicheni din Brestea s-au desprins de Besenova-Veche datorita cresterii numerice a populatiei ultimei localitati.
În anul 1957 profesorul Stoico Stoicov de la universitatea din Sofia transcrie pe banda magnetica vorbele celui mai vârstnic locuitor al Brestei din acea vreme, Nacov Stefan, care zicea : ”Aici, era câmpie, aceasta era data oamenilor, statul o dadea oamenilor, celor care vroiau sa se aseze pe aceste locuri. Si asa au venit si s-au trudit cum au putut, altii s-au întors de unde au venit, dar unii dintre ei au ramas ”. (Stoico Stoicov, Lexicul bulgar din Banat, Sofia, 1968, editat de Academia de Stiinte a Bulgariei, tom.IV, p.290). Tot batrânul Nacov Stefan spunea, ca atunci când s-a nascut el Brestea avea circa 30-31 ani.
Alti batrâni ai satului, precum Bratan Ioan si Velciov Petru, spuneau ca bulgarii-pavlicheni din Brestea au venit pe aceste meleaguri în baza unei “Ordonante” emisa de primaria comunei Denta, la cererea grofului Carol Iager, proprietarul pamântului, pentru a veni oameni care sa-i lucreze mosia. Celor veniti li se da 11 lante de pamânt arabil si loc pentru vatra de casa. Plecând din Besenova-Veche spre Denta, în drumul lor bulgarii se opresc circa 3 luni la Bulgarus. De aici pleaca totusi spre Denta asezându-se pe drumul Ghermanului, numit si “Drumul Împaratesc”, care trece pe teritoriul comunei Denta, pe locul numit azi Brestea Mica. Prin 1842 bulgarii ar fi convietuit aici cu câteva familii de slovaci colonizati pe aceste meleaguri de catre baronul Dercseny. Slovacii au fost colonizati în anul 1837 de catre baronul Dercsenyi, care îsi avea conacul între Omor si Sângiorge. Slovacii erau numiti de catre bulgari “tothve”.
Nicolae Stoicescu în lucrarea “Bibliografia localitatilor si monumentele medievale din Banat”, editata de Mitropolia Banatului, Timisoara 1978, pomeneste la pagina 26 ca la Brestea (Brestye), judetul Timis, exista o bisericuta evanghelica înca de prin anul 1838, iar satul fiind întemeiat în anul 1846.
Ion Lotreanu în lucrarea sa “Monografia Banatului”, volumul I, 1835, pag.29-75, reda urmatorul paragraf cu privire la asezarea bulgarilor din Brestea, precum si originea numelui localitatii :” În anul 1842-1845 de la Besenova-Veche, 110 familii de bulgari, s-au asezat în partea de sud-est a Dentei, la o distanta de 2 km, în a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Bulgarii vor construi un sat cu numele de Brestea, nume care îsi are originea de la paduricea de ulmi, existenta si azi. Marea parte a copacilor din padure sunt ulmi, cuvântul însemnând în limba slava “brest”. Din familiile venite, o parte s-au asezat în grup compact în partea de sud-est a Dentei, iar la Brestea asezându-se prin anii 1842-1845, marind vatra satului Denta. Noilor veniti li s-au dat 11 lante de pamânt arabil pentru fiecare familie si o scutire de impozit pe timp de 5 ani de zile”.
O alta informatie consemnata în arhivele Banatului pomeneste, ca de la Besenova-Veche (azi Dudestii-Vechi), judetul Timis au sosit un numar de 110 familii de bulgari, parte din ei colonizati în partea de sud-est a localitatii Denta, iar o alta parte fiind asezati în Brestea Mica în apropierea localitatii Dejan. Conditiile fiind deosebit de dificile, straini pe aceste meleaguri, departe de Denta, în anii cu precipitatii abundente, erau amenintati de inundatii lucru ce face ca în 1845 bulgarii sa se stramute mai înspre Denta, asezându-se pe izlazul din partea de sud a Brestei, unde pâna mai ieri se observau urmele bordeielor. Apropierea de Denta le-a fost si lipsa de apa potabila. Astfel, familiile de bulgari-pavlicheni au solicitat administratiei de atunci sa li se permita construirea unei asezari în apropierea Bârzavei.
În anul 1846 în locul catunului Borzliuc, în teritoriul dintre doua brate ale Bârzavei, au fost împartite loturi pentru vetre de casa, noilor veniti, întemeindu-se localitatea Brestea, toponim pe care si l-au luat, asa cum am aratat mai sus, dupa padurea de ulmi. Asezarea este sistematizata având strazi largi, trotuare betonate; doua strazi perpendiculare pe directia nord-sud. Satul Brestea dispunea de o suprafata de 2078 iugare izlaz, 15 iugare padure, 111 iugare necultivabile si 111 iugare pasuni.
În anul 1846 noua asezare pare a fi locuita de circa 10 familii stabilindu-se la Denta. (A. Magyar országainak Mezogazdasagj statisztikaja, vol.I, Budapesta, 1847, p. 554), statisticile de la mijlocul sec. al XIX-lea indica circa 100 familii, în 1895 sunt 142 familii.
Populatia localitatii potrivit statisticilor timpului era: în anul 1869 erau 1191 bulgari, în 1880 erau 1087 bulgari, 20 maghiari, 29 germani, 27 români, 11 sârbi, deci un total de 1174 locuitori, în anul 1900 erau 1010 bulgari, în 1910 erau 889 bulgari, 53 maghiari, 26 germani, 20 români, 14 sârbi, deci un total de 1002 locuitori, în anul 1930 erau 904 bulgari, 17 maghiari, 15 germani, 6 români, 9 sârbi, 2 tigani, 10 altii, deci un total de 863 locuitori, în anul 1956 erau 815 bulgari, 7 maghiari, 25 români, deci un total de 847 locuitori, iar în anul 1975 erau 805 bulgari. Harnici gospodari, buni gradinari, dar si plugari priceputi, bulgarii-pavlicheni ai Brestei în anul 1895 detineau 2078 jugare din care 58 de familii detineau între 10-100 jugare, iar 30 de familii detineau sub 10 jugare.
Deci, din cele aratate mai sus reiese ca în Brestea existau familii înstarite, familii mijlocase, dar si o mare parte din familii fiind sarace. În acea vreme existau în Brestea 204 muncitori agricoli din care 81 barbati si 123 femei, 27 argati, 197 lucratori sezonieri în vârsta de peste 16 ani si 29 sub 16 ani. (A. Magyar Szent Korona országáinak 1910 evi, Nepszámlálása, vol.48, partea a II-a, Budapesta, 1913,p.711) Din cei 572 locuitori apti de munca 543 lucrau în agricultura. Starea materiala, era în general prospera lucru ce rezulta si din cresterea animalelor pe care le detineau: astfel, în anul 1895 existau 458 cai, 368 bovine, 455 porcine, 441 ovine, 7240 pasari si 20 stupi. În anul 1910 existau 427 cai, 464 bovine, 939 porcine si 1318 ovine.
Se poate observa o dublare a porcinelor si triplarea ovinelor. Pe lânga agricultori, în Brestea îsi desfasurau activitatea si o serie de meseriasi precum arata o statistica din 1900 existând 11 patroni, 5 muncitori auxiliari, 3 fierari lacatusi, 1 mecanic, 2 cismari, 6 zidari, 1 dulgher, 3 muncitori sezonieri care profesau în Brestea si-i putem pomeni pe Velciov Gyorgy- faber; Bonaventura Uzun-mercator, Ioanes Laios-molitor; Raimundes-tunsor; Stefanus Plaviah sudor; Granulov Iosefas-karpentarius; Gyorgy Velcsov-sluga; Raimund Kehner- tunsor; Mihail Tebres - molitor, Ioanes Taringer-molitor (dr. Borovsky Samu, Temes varmegye, Orszagos Monografiay tarsosag, Budapest, pag.29, 1738-1938). În sat existau 3 magazine cu 5 comercianti, care se ocupau cu aprovizionarea cu marfuri industriale a locuitorilor. În anul 1901 ia fiinta “Clubul agricultorilor” cu 30 membri a carui presedinte era Marco Mirciov. (Arhivele Statului, Timisoara, Fond 562, Consilieratul Agricol, dosar nr.47, 1921, fila 302).
În timpul revoltei din 5-9 noiembrie 1918 din comuna Denta, au participat si bulgari din Brestea. Printre cei împuscati de armata austro-ungara a fost Matei Velciov. (Ionel Cionchin, Eroi ai luptei pentru unitate nationala, rev. Orizont, seria noua, an. nr.49 (1033) 5 decembrie 1986 1986, p.1-3) În primul razboi mondial, din localitatea Brestea au pierit un numar de 46 barbati a caror nume sunt sapate pe monumentul eroilor din 1916-1918, ridicat în memoria acestora. Acestia au fost: Augustinov Albert, Bratan Lazar, Bratan Iozu, Calapis Anton, Mirciov Coghiu, Roncov Lucu, Velciov Lucu, Deciov Karciu, Jigalov Machiu, Boboiciov Coghiu, Budur Ghiura, Marcov Perku, Roncov Patun, Roncov Vaniu, Telbis Cian, Petcov Nicola, Telbis Pichiu, Banciov Piru, Bratan Sandur, Bratan Cipu, Bratan Coghiu, Babliov Coghiu, Mirciov Francu, Paraliov Boncu, Velciov Vaniu, Cherciov Vaniu, Mirciov Ghiura, Salman Vaniu, Boboiciov Machiu, Ciocani Toma, Ciocani Palciu, Ciocani Petar, Franiov Boncu, Kalapis Tonci, Kalapis Coghiu, Slavin Petar, Slavin Toma, Tuturilov Toma, Jigalov Iozu, Jigalov Coghiu, Hailemas Patun, Hailemas Toni, Nacov Vaniu, Mirciov Perku, Roncov Picu si Roncov Roku. În timpul celui de-al doilea razboi mondial, din Brestea au pierit un numar de 3 barbati dupa cum urmeaza: Neciov Petru, Roncov Petru si Mirciov Vaniu. Dupa înfaptuirea reformei agrare din 1921, 103 bulgari-pavlicheni au beneficiat de 131 jugare, în medie 3 jugare, iar localitatea Brestea a fost împroprietarita cu 39 jugare pasune comunala si 64 jugare rezervata pentru interes obstesc din mosia lui Carol Iager. (Arhivele Statului, Timisoara, Fondul 562, Consilieratul Agricol, dosarul nr.29, 1928, f.429 sI 523).
Dupa reforma agrara din 1921 Brestea ajunge o localitate din cele mai bogate din zona, asa cum rezulta dintr-o statistica din anul 1927: din 465 ha semanate cu grâu s-a obtinut cantitatea de 325000 kg, de pe 380 ha cultivate cu porumb s-a obtinut cantitatea de 342000 kg, de pe 17 ha cultivate cu ovaz s-a obtinut cantitatea de 11900 kg, de pe 65 ha cultivate cu orz s-a obtinut cantitatea de 50200 kg, de pe 6 ha cultivate cu legume s-a obtinut cantitatea de 5400 kg. (Arhivele Statului, Timisoara, Fond 562, Consilieratul Agricol, dosar nr.5, 1924, f.53)
Productia agricola era profitabila pe cultura cerealelor, în special a grâului si porumbului. Orzul si ovazul erau folosite pentru hrana animalelor, cultura legumelor se facea pentru asigurarea celor necesare familiei, dar si pentru piata, în special cea din Deta, unde produsele bulgarilor erau foarte apreciate. O alta statistica ne mai arata ca în anul 1927, în Brestea existau 358 de cai, 187 bovine, 1350 ovine, 462 porcine. (Arhivele Statului Timisoara, Fond 562, Consilieratul Agricol, dosar nr.11, 1927, f.295) Desi o mare parte a cailor era rechizitionata de armata austro-ungara, dar numarul lor se reface repede, fiecare familie având în medie 2-3 cai suficienti pentru efectuarea lucrarilor agricole din acea vreme. Bovinele, ovinele, porcinele, pasarile se cresteau pentru necesitatile familiei, dar si o parte din ele fiind destinate pentru piata.
Primul copil nascut în Brestea s-a numit Boboiciov Sebastian, tatal lui fiind Boboiciov Iosif (Gadlare).
Prima nunta a fost a strabunicii lui Calapis Iosif (Boicva), care se numea Agata, de unde si porecla de mai târziu (Gunicini), dealtfel înscrisa si în registrul starii civile din anii 1841-1842 de la Arhivele Statului.
Dam câteva nume de casatoriti în primii ani ai venirii lor în Brestea:; Agata Dolski din Vinga - 1841; Ivanulov Minilus, Buietar mani Brescze, martori Boboiezo Mivila -1847; Karaivan Gyorg - Telbis Ana, Nagy Sederiste; Petcov Blasiu, O. Besenyo- Boruf Napta Brescze, martori Velcsov Olsar si Pap Iosif, Omor - 30 ianuarie 1848; Velcsov Palosey, O. Besenyo - Ciocan Maria, Brestea - 12 noiembrie 1848; Slav Gyorgy, O Besenyo - Uzun Ana, Berescze; Dermesciov Goref, Besenova - Veche -Franio Vitalin, Brescze; Zsivkov Peter-Telbis Petra, Brestea; Boboiezo Gaspar-Velcsov Maria, Brestea -1849; Tranculov Miklos- Velcsov Petra, Brestea; Vasilcin Gheorghe -Uzun Rafaela, Brestea; Vasilcin Peter -Dopcsov Maria, Brestea: Kalapis Stoian -Boboiciov Terez, Brestea; Szofran Peter - Topez Maria, Brestea; Tuturilov Gyorgy -Csokany Maria, Brestea. Dupa anul 1852 urmeaza urmatoarele nume înregistrate în documentele de casatorii; Nikolaus Franiov, Maria Boboiciov, Ana Maria Bogdan, Tyorcsov Terezia, Petcov Terezia, Penkov Maria, Tariov Iuliana, Petrus Nedev, Telbis Petronela, Demetrius Szalman, Bratan Neda, Kerciov Mihai, Raicov Maria, Topciov Marcus, Tapanov Anastazia, Georgius Gasparov, Todorov Petronela, Jigalov Gregorius, Mankov Roza, Bobliov Ioanes, Romanov Katarina, Stoianov Pinter, Stoiov Terezia, Uzun Gyogy, Budur Agata, Csokani Toma, Ronkov Agata, Leban Rada, Peiov Paulus, Vasilici Ana, Parvan Ana, Ionciov Anastasia, Raciov Ivan, Kukurov Anastasia, Ioskov Maria, apoi nume ca Deciov, Ghergulov, Ganciov, Nedov, Muflov, Sofran, Mirciov, Minyov, Augustinov, Anghelov, Radulov, Slavin, Pitov, Budur, dar si nume ca: Uj, Halaj, Szabo, Elias, Vers, Catalin, Vilhem. Pe lânga numele de mai sus familiile mai aveau si porecle pe care încercam sa vi le prezentam si pe acestea; Albirtvite, Alusovite, Belitvite, Burovite, Bugarete, Budlanvite, Bocterete, Babalacvite, Bonvite, Boniesete, Bacivite, Budurete, Balgarovite, Brasnivite, Burvite, Buiditite, Bartulete, Busanete, Bancivite, Boicvite (Gunicinite), Ciodvite, Ciuliacvite, Chilcivite, Cipite, Chiacnatovite, Cirtulete, Ciocivite, Chiciculovite, Tatnite, Ticulete, Djandarete, Dermiscivite, Decivite, Delemiivite, Dutnite, Djangulete, Daclemete, Danvite, Foculete, Gadlarete, Gaivite, Gandacvite, Gocivite, Garchinnite, Gobatete, Guliasovite, Gusvite, Guchilovite, Gustinvite, Iarminnite, Izgarcenete, Ijulete, Ioncivite, Jirvite, Curdulete, Capicichinite, Coghivicinite, Cucorete, Clichianete, Cratitovite, Carjinite, Carcalitvite, Coivite, Cuvacete, Langarete, Lubacvite, Latvite, Lebanschite, Mandalinnite, Mitesete, Muinite, Milerete, Minchinete, Marinchinete, Naidenovite, Nuvacvite, Nainchivite, Palcionvite, Pompaitivite, Peruiculete, Picivite, Pucmanete, Pitarcete, Pircvite, Pipvite, Pantutilovite, Rafailvite, Replivite, Roncvite, Radulete, Rancvite, Salmaniata, Stepeniarvite, Scoclinite, Secheresete, Simvite, Stanicvite, Sacrivite, Sugulete, Srichiulete, Sincvite, Spirtusete, Svabschite, Sarnite, Silvite, Saulete, Susvite, Sitculete, Sarbitete, Tomvite (Stuiancvicine), Totvite (Francovici), Valchia, Vilcivite, Vinganschite, Vancvite, Vijilnite, Vlascitu.
În anul 1858 existau în Brestea 122 de case, în anii 1890-1891 erau 207 case, iar în 1993 erau 233 numere de case din care 220 cu constructii de locuit, restul fiind terenuri intravilane, goale. Daca în trecut casele erau micute, saracacioase începând cu perioada 1951-1989 peste 90% din case au fost refacute, s-au construit case frumoase si durabile din caramida arsa, acoperite cu tigla. Astazi locuintele sunt mobilate, exista covoare persiane, lampa cu petrol a fost înlocuita cu becul electric sau tubul de neon, din casa nelipsind radioul, televizorul, masina de spalat, aparatul video. Când te gândesti ca în anul 1953 erau doar trei aparate de radio cu baterii si doua biciclete.
De la întemeiere si pâna în anul 1949 Brestea a avut primarie cu ultimul primar Boboiciov Petru (Pucman). Din 3 decembrie 1950 si pâna în 1963 Brestea este sub administratia comunei Denta. Din 1 ianuarie 1963 si pâna în data de 1 martie 1968 Brestea împreuna cu satul Omor si Omorul Mic are primarie proprie. Începând cu 1968 si pâna în prezent este sub administratia Dentei. În 1883 apartinea de judecatoria din Biserica Alba (din Jugoslavia), iar în prezent de judecatoria Deta. Posta exista la Deta, actualmente posta existând si la Denta dar si un punct P.T.T.R. la Brestea. Sectia Financiara a fost si este la Deta. Din anul 1962 se introduce curentul electric, se asfalteaza centrul satului si se introduce apa curenta în tot satul.
De-a lungul celor 250 de ani de când s-au colonizat bulgarii-pavlicheni în Banat, ei au suportat trei administratii: germana, maghiara si româna. Pâna la 1777 Banatul apartinea din punct de vedere administrativ de Viena, iar limba oficiala era limba germana. Administratia austriaca nu se amesteca în problemele obstesti ale bulgarilor-pavlicheni, ci îi lasa pe acestia sa se autoadministreze si sa se îngrijeasca singuri de scoala si biserica.
Dupa 1777 Banatul trece sub administratie maghiara, iar limba germana este înlocuita cu limba maghiara. Un timp nici maghiarii nu se amesteca în treburile obstesti ale bulgarilor-pavlicheni, dar din anul 1793 limba bulgara este înlocuita cu limba maghiara. Conducatorii bulgari din acea vreme (sec.XIX) reusesc sa-i convinga pe maghiari sa aprobe introducerea limbii bulgare atât în scoala cât si în biserica.
Introducerea oficiala a limbii bulgare în scoala si biserica are loc în anul 1862, când episcopul Cenadului, Alexandru Bonaz sustine prima predica în limba bulgara în biserica din Besenova-Veche. Deci din 1866 si pâna în deceniul noua al secolului XIX-lea în scoli si biserici se foloseste limba bulgara si în acelasi timp sunt tiparite si primele manuale dupa care se preda în scoala. Dupa aceasta data limba bulgara este scoasa din scoli, în 1894 la Besenova-Veche, iar în 1896 la Vinga si este introdusa limba maghiara.
De acum încolo limba bulgara se va folosi doar în biserici, acolo unde preotii sunt cei care mai raspândesc cuvântul matern în rândul bulgarilor-pavlicheni, învatându-i pe tineri sa scrie si sa citeasca în limba bulgara.
În Brestea portile primei scoli se deschid în anul 1846, anul stabilirii definitive pe actuala vatra a satului a primilor bulgari-pavlicheni. Prima scoala functioneaza în casa de la nr. 82 dupa prima împartire a vetrelor de casa. Dupa aceea este mutata în vechea parohie a satului functionând ca o scoala confesionala. Deoarece în acea vreme nu existau dascali, predarea în scoala se facea de catre un taran mai învatat.
Dupa lucrarea lui P. Radu, D. Onciulescu, “Contributii la istoria învatamântului din Banat pâna la 1800”, Editura Litera, 1977, pag. 255, primul dascal în Brestea era Decsov Petru - 1846 dupa care urmeaza Roncov Pavel, Brust Alois, Ionciov Gaspar -1902, Ciocan Gheorghe -1903, Giurgita Nicolae 1904-1912, învatator venit din Carasova, Szende Gyula, Szende Boriska, Szende Ilona, Topciov Matei -1914, Rozgoni Ilona -1915, Rithely Wilma-1916, Hölda-1917, Topciov Ladislau-1918 (dascal venit din Besenova-Veche), Sofran Ioan-1918-1953 ce a stat 35 de ani dascal în Brestea. Alaturi de Sofran Ioan au mai functionat Szabo Ilona-1933, Tomescu Gheorghe -1933-1935, Szabor -1933-1934, Maria Brandibur -1936-1937, Uzun -1937-1938 (dascalita originara din Vinga), Paraschiv Ciolpan-1938-1939, Stoicioiu Sevastita-1934-1940, Seculici Irma-1940, Gaita Pavel, familia dascalilor Dragoi, Mansurov Stefan-1948-1949, primul învatator bulgar venit din Bulgaria predând limba bulgara literara. Limba bulgara este introdusa în scoala din Brestea începând cu anul 1948.
În anul 1953 sosesc în Brestea primii doi învatatori, absolventi al Scolii pedagogice cu limba de predare bulgara din Bucuresti, respectiv Ivanciov Carol-Matei, originar din Besenova-Veche si Manea Anton, originar din Popesti-Leordeni judetul Ilfov.
Ivanciov Carol-Matei functioneaza în Brestea pâna în anul 1965, iar Manea Anton din 1953 si pâna în anul 1995. În Brestea mai functioneaza Bratan Maria - 1955-1957, prima dascalita nascuta în Brestea, Bratan Anton - 1965-1968, nascut tot în Brestea, Pau Ioan-1966, nascut în Parta-Timis, Salman Pavel - 1966-1967, deasemena din Brestea, Laslau Steluta - 1969, Chelciov Petru - 1970-1972, astazi directorul scolii Denta, deasemenea din Brestea, Bratan Ioan din 1968 si în continuare, fiind actualul director al scolii din Brestea, Calapis Petru - 1995 din Brestea, Tapanov Petru - 1996, ultimii doi fiind absolventi ai Scolii Normale din Timisoara, sectia bulgara, elevi ai prof. Manea Anton, care le preda limba bulgara la Scoala Normala timp de 4 ani. Constructia actualei scoli este începuta în anul 1904 si este terminata în 1906, când este data în functiune, iar cursurile se desfasoara si astazi în aceasta cladire.
Din 1923 locul intravilan cu gradina aferenta scolii este trecut în posesia statului român conform C.F. 264/1923. Pe parcursul anilor scoala din Brestea poarta urmatoarele denumiri: Magyar Kiraly allami iskola; a Berestey állami iskola pâna în anul 1918; Scoala Primara 1918-1949; Scoala Bulgara 1949-1960; Scoala Elementara de 4 ani 1960-1964; Scoala de cultura generala clasele I-IV 1965-1987; Scoala cu clasele I-IV 1988 si pâna în prezent. Dupa 1900 elevii care terminau 7 clase la Brestea sustineau examenul de capacitate, la care participa delegatul judetului Timis-Torontal, Dr. avocat Dobroslav Peter, originar din Vinga, iar dupa 1918 absolventii sustineau examenul de capacitate la Deta în fata comisiei judetene.
Începând cu anul 1954 se deschid pentru prima oara portile gradinitei de copii, care functiona în cancelaria scolii, apoi într-o sala de la fosta primarie a Brestei, predarea facându-se în limba bulgara locala. Prima educatoare necalificata este tânara Parvan Maria, urmata de Salman Petronela (ambele din Brestea), urmeaza Bratan Ana-Maria din Denta. În anul 1963 se construieste actuala cladire a gradinitei Brestea. Din 1966 si pâna în 1988 functioneaza prima educatoare calificata în persoana tinerei Petcov Terezia, nascuta în Brestea, actualmente directoarea gradinitei din Deta. Din 1988 si pâna în 1996 functioneaza Bratan Petronela si tot din 1996 este numita educatoare Salman Ana, ambele necalificate.
Ca personal administrativ din 1953, când am venit în Brestea, au fost urmatoarele persoane: Salman Dumitru (Lángarova), Ghergulov Slav, Ilie Maria, Velciov Ioan, Velciov Petronela, Calapis Maria, Salman Teodora si în prezent Raciov Maria. În privinta credintei bulgarii-pavlicheni au o perseverenta solida în sufletele lor, încât tin la credinta pe care au îmbratisat-o ca la unicul si principalul scop al mântuirii vesnice careia cu totii trebuie sa se supuna, motivând aceasta ca “asa am pomenit” si asa trebuie sa creada si sa se roage si urmasii în credinta îmbratisata de înaintasii lor.
Credinta romano-catolica a înfipt radacini adânci în sufletele pavlichenilor, încât nici o silnicie nu i-ar mai putea îndeparta de credinta lor. Aici, la biserica pavlichenii se roaga, cânta si citesc cartile de rugaciuni scrise în limba bulgara, fenomen care dainuie de secole, aici fiind locul, spun ei, unde limba bulgara este pastrata asa cum a fost lasata de înaintasi. Aici se creaza constinta lor etnica, oficierea Sf. liturghii se face în limba bulgara, motiv pentru care acestia îsi frecventeaza lacasul de cult. La început bulgarii din Brestea îsi construiesc o bisericuta mica, care dainuie pâna în 1902, când este mistuita de incendiu.
Satenii din Brestea se adreseaza cu o cerere catre prefectul din Deta, Dr. Dobroslav Peter, de a le aprobe o suma de bani necesara construirii a unei biserici. Suma avea sa fie aprobata abia peste un an, dar locuitorii nevoind sa astepte, încep din proprie initiativa sa procure materialul necesar. Întrucât în acea vreme 100 kg de grâu costau 7 forinti, iar 100 caramizi costau 4 forinti, ei au hotarât ca fiecare numar de casa sa procure 1000 caramizi. Varul l-au primit gratuit din partea lui Rus Mihail, propritarul depozitului de cherestea din Deta, care functiona în actualul sediu al agromecului (S.M.T.) Deta. Maistrii constructori au fost Smith si Mitler din Deta. Lemnaria necesara pentru acoperis a fost platita de Mirciov Gheorghe (Belitva), mobilierul interior, adica bancile, au fost platite de sora lui Mirciov Gheorghe, ea locuind la Besenova-Veche. Clopotul cel mare si ceasul din turn sunt cumparate de Boboiciov Anton (Svabata). Clopotul cel mic si mijlociu fiind platite de satenii din sat printre care si Roncov Stefan (Bazlata). Când prefectul a obtinut suma solicitata pentru biserica, acesta era deja construita în rosu. Astfel suma este transferata localitatii Moravita pentru construirea actualei biserici din localitate. Dintr-o informatie scrisa în anul 1883, reiese ca diferitele etnii ce tineau de parohia Brestea, erau de diferite confesiuni. Astfel, romano-catolicii apartineau de localitatea Omor, greco-catolicii apartineau de localitatea Gherman, grecii rasariteni apartin de localitatea Sculea, evanghelistii apartin de parohia din Birda, iar izraelitii apartin de Vrset.
Parohia Brestea apartine de Omor pâna în anul 1965 când parohia este mutata la Brestea de care încep sa apartina localitatile Denta, Omor, Partos. De-a lungul anilor în parohia Omor si apoi Brestea au functionat ca preoti: Ionas Ghiura 1852-1882, Halkoczky Martin 1882-1890, Bosanj Dionizius 1890-1904, Berki Ianos 1904-1943, Zepp petar 1943, Dr. Unterweger Lothar 1943, Nemeth Ivan 1943-1949, Wachter Franc 1949-1954, Gubinger stepan 1954-1964, Augustinov Gheorghe 1964-1993 venit de la Besenova-Veche functionând din 1964 pâna în 1993. Din 1993 si în prezent functioneaza tânarul preot Calapis Daniel. Odata cu venirea lui Augustinov Gheorghe se fac modificari la sacristie, aceasta fiind etajata, parohia veche este demolata si construita cea de astazi, cimitirul este împrejmuit si amenajata intrarea si aleea principala, gardul dinspre scoala este zidit din caramida, se introduce apa curenta si este reamenajat parculetul în mijlocul caruia se afla monumentul eroilor satului Brestea. Am zis ca parculetul a fost reamenajat deoarece la aniversarea a 150 de ani de la înfiintares Brestei, fostul învatator Gaita Pavel a fost foarte încântat ca acest parculet amenajat de dumnealui, pe vremea când era învatator în localitate este întretinut si îngrijit pâna în ziua de azi. Pamântul ce apartine Brestei poarta denumirile: Brestea Mare, Brestea Mica, Zminec, Zildes, Iarca, Ausnit, Livezile lungi, Livezile scurte, Ibarlonete, Pilariste, Cele 80 de lante, Bonvata hanta.
Principalele fântâni se numesc: Fântâna din Pilariste, Fântâna Bocter, Fântâna Salman, Fântâna Cicus, Fântâna pe Drumul Împaratului si fântâna de la odaia Belitvata. Poduri sunt: pe drumul Împaratului, în Pilariste, lânga grajdul comunal si podul din Zildes.
Cantorii bisericii din Brestea au fost: înv. Sofran Ioan, Ciocan Sebastian si fiul sau Ciocan Gheorghe, Roncov Rafaela, Serbescu Petru si iar Roncov Rafaela. Crâstnici la biserica au fost Ciocan Stoian, Roncov Pavel si sotia Roncov Rafaela, Nacov Stefan si Rafaela, Calapis Gheorghe si sotia, Salman Teodora, Boboiciov Gheorghe si sotia, Cucurov Sebastian si sotia, Bratan Nicolae si sotia.
Dupa anul 1960 a fost construita actuala cladire a magazinului mixt si bufetul în care au fost gestionari Bratan Ioan, Peiov Ioan, Boboiciov Blaj, Sofran Petru, Deciov Pavel, Petrov Anton, Mos Marcov din Denta, Toma din Fizes, Velciov Petru si altii.
adaugat in 2008-04-15 20:00:08
de la fifi
asa se intampla intr-o institutie unde sunt incompetenti asa se intampla acolo unde sunt angajati cei care nu au nici o competenta in domeniu mai bine spus asa se intampla in Romania tara noastra de ... doar cu relati poti ajunge undeva si cu putin ghinion poti distruge reputatia celor care nu merita care se chinuie sa scoata institutia respectiva din noroi...dar daca nu toata lumea "trage in aceeasi parte caruta se rupe" inainte de alegeri toata lumea se chinuie sa puna bete la roate este o mare zarva credeti ca astfel de reseli nu s-au mai facut ? dar de unde sa auzim de ele ...au fost bine ascunse...si stau acolo la naftalina pana or sa trebuiasca scoase pentru a ingropa pe cineva asa este si asa va fi atata timp traim intr-o tara de corupti cand fiecare isi urmareste propriile interese adaugat in 2008-04-15 20:27:15
de la Larissa
„Una spune, si alta face...“ Lista eratei lingvistice (ortografice, de punctuatie...), morale si legale,ar incepe cu „Cuvantul inainte“ al asa-zisei „Strategii...“, unde, in primul paragraf, primul edil al Dentei ne informeaza ca: „AderareaRomaniei la Uniunea Europeanala 1 Ianuarie reprezinta cel mai IMPORTAT eveniment politic pentru tara...“... Ca atare, „importat“, nu „importaNt“... Iar in ultimul paragraf, ce precede sloganul: „De acum totul depinde de noi,locuitorii comunei Denta.“, lecturam: „PENTRU A NU DA GRES IN INDEPLINIREA ACESTEI RESPONSABILITATI ISTORICE, AM REALIZAT ACEST DOCUMENT, «STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA A COMUNEI DENTA» CARE SA POATA PREZENTA IN MOD REALIST INCEPUTUL UNEI ETAPE IMPORTANTE IN CARE VOR PUTEA FI SOLUTIONATE LIPSURILE SI VOR CONTRIBUI LA DEZVOLTAREA UNEI COMUNE DEMOCRATE CU VALENTE EUROPENE.“ adaugat in 2008-04-15 21:02:01
de la nedumerire
ma intreb cine oare e acest Ioan Iovan- consultant pe probleme de dezvoltare locala in Denta...???? ca in 'strategie" la pag.51 in tabelul 17 ce reprezinta aparatul propriu al primariei nu apare. Oare ofera "consultanta" ca voluntar...??? sincer nu prea cred....sau poate este si asta o "greseala de tipar" Se poate vedea ca in acest tabel este trecut ingrijitorul de animale, dar nu e trecuta bibliotecara.... adaugat in 2008-04-16 00:03:43
de la BULGARUL
Banateanule ,asemenea specimene au fost si sunt la putere si dupa 22 dec.89 ,datorita votului cu peste 80% pentru fsn-iliescu si specimenele .Sunt si vor fi.Aceasta este dorinta cetateanului roman a celui care scanda si scandeaza :NOI MUNCIM NU GANDIM! adaugat in 2008-04-16 08:42:34
de la bibitrocelu
cum puteti gandi ca niste ... nu stiu ce, cum puteti spune ca greselile din strategie au fost voite? intr-adevar, a fost o greseala mare pentru ca nu a fost verificata din scoarta-n scoarta, voi credeti ca un primar ar vrea sa-si aprinda paie-n cap inainte de alegeri? este clar un complot, greselile au fost sesizate, dar nu s-au scos la iveala pana ce a fost facuta publica acesta strategie. este foarte clar ca sunt doar jocuri de culise inainte de alegeri. GANDITI LA RECE si nu va luati dupa spusele lu' popa catolic (care a venit in Brestea, trimis de episcopie disciplinar), sau al altor persoane influente, care ..... nu vor altceva decat cearta si alte prostii. eu recunosc ca am votat si o sa votez si mai departe cu bata, pentru ca o fi furat, nu o fi furat treba lui si nu a noastra, oricum nici un primar nu o facut in Denta cate o facut Bata adaugat in 2008-04-16 09:29:06
de la echilibrata
Bravo Nick! Le-ai dat material de reflectie! In rest, va certati degeaba, ca nu faceti nimic constructiv. adaugat in 2008-04-16 09:49:26
de la Ion P.
Nick, mai detaliat si mai clar ca si comentariul tau nu cred ca se poate. Adevarul este acum evident pentru toata lumea. Iar tu, bibitrocelu, cum poti sa afirmi "eu recunosc ca am votat si o sa votez si mai departe cu bata, pentru ca o fi furat, nu o fi furat treba lui si nu a noastra"? Veze ce prost esti? Pai daca a durat, doar nu a furat de la el, ci de la tine, de la mine si de la altii ca noi. Doamne, cat de naivi pot fi unii! adaugat in 2008-04-16 13:33:44
de la antipopa
fiecare om traieste din ce si de unde lucra si tu Ioane ai fi furat la fel, pote mai mult adaugat in 2008-04-16 14:15:37
de la gica_contra
Exista o explicatie in tot. Nimic nu-i intamplator in povestea asta. adaugat in 2008-04-16 14:26:54
de la bulgarita
toti au stiut ,dar au lasat totul pentru atunci cand le v-a conveni mai mult ca sa se rayboiasca .dupa ei vina este a lui bata ,dar ceilalti consilieri bulgari ,chiar daca repreyinta alte partide, au fost prezenti,au fost de acord,dar ei saracii n-au nici-o vina .de ce ar avea?vai sa nu nitam ca ei vor functia de primar ,iar acum hai sa-l hulim pe bata .sunt de acord cusunt de acord cu tine bibitrocelule ,ala este cel care a pus si pune foc -popa- el face propaganda . ce mai asa-i la noi l,la gencea. adaugat in 2008-04-16 15:41:09
Scris de: telbisz.gheorghe@renasterea.ro
Este de necrezut ce haine urâte şi murdare poate îmbrăca lupta pentru putere, mai ales când este vorba despre o comunitate restrânsă, cum e cea a oricărei comune. Sunt cazuri în care edilii se pretează la orice pentru a aduna cât mai multe voturi, neagă istoria, etniile şi tradiţiile. Un exemplu tendenţios, ofensator şi mai ales jignitor îl reprezintă documentul aprobat de Consiliul Local Denta, în 17 ianuarie 2008, intitulat pompuos "Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Denta pentru perioada 2007 – 2013". Sub masca unui tablou neutru, aşa cum se precizează la pagina 7, pe parcursul a peste 50 de pagini, sunt prezentate date statistice care să justifice... ultimele 20 de pagini ale "Strategiei". Toate inexactităţile din documentul oficial aprobat de CL Denta sunt explicate de primarul comunei, Slavoliub Iacob, ca fiind inofensive greşeli de tipar sau de informare. În realitate, este vorba despre un dispreţ total la adresa unei etnii cu care Banatul interetnic are motive să se mândrească de peste 270 de ani.
Când vine vorba despre satul Breştea din comuna Denta, orice bănăţean spune atotştiutor: "a, vorbeşti de bulgari!" Numai primarul acestora nu ştie că ei trăiesc... în comuna pe care o păstoreşte. În lucrarea menţionată, se precizează că, în 1842, s-a înfiinţat comuna Breştea, de către aproximativ 110 familii de bulgari bănăţeni romano-catolici, o parte dintre ei reîntorcându-se în Bulgaria după 1880. În realitate, bulgarii bănăţeni care au plecat proveneau din Dudeştii-Vechi, nicidecum din Breştea, dar prin modul de exprimare se sugerează dispariţia unei mari părţi dintre ei. Apoi, deloc întâmplător, se precizează: "În anul 1855, românii din această comună au avut o mare sărbătoare, li s-a împlinit dorinţa de a avea şcoală şi învăţătorul lor propriu". Se creează aparenţa că se vorbeşte despre Breştea, dar în realitate este vorba despre Denta. Mai departe, la pagina 16, sunt menţionate persoane care au avut de suferit după instaurarea regimului comunist, inclusiv deportări, fără a fi menţionat cineva din multele familii de deportaţi bulgari din Breştea. Atitudinea duşmănoasă a documentului rezultă şi din prezentarea structurii pe etnii, în care, potrivit recensământului din 2002, sunt menţionaţi, ca aparţinând comunei Denta, 3.186 de cetăţeni, din care: români – 1.943, maghiari - 311, germani - 29, rromi - 83, sârbi - 170, alte naţionalităţi - 650, fiind evitat cuvântul bulgari, deşi aceştia, conform recensământului respectiv, erau 601, mai mulţi decât toate celelalte minorităţi la un loc. Justificarea domnului Ioan Iovan – consultant pe probleme de dezvoltare locală în Denta, făcută de faţă cu primarul Slavoliub Iacob, este lipsită de logică : "Informaţiile sunt de pe site-ul Consiliului Judeţean Timiş, din data de baze, acolo apare <
Primarul ala din Denta este un bandit si un traseist politic cu rar se intalnesc. A trecut si pe la PSD, printre altele, unde e mai gros ciolanul, acolo se duce. Daca e asa cum ati scris, mare mizerie a facut, a invrajbit etniile din comuna. Si, culmea, dupa nume pare a fi sarb, deci minoritar. Dar gustul ciolanului nu tine cont de natia pofticiosului si nesatulului. adaugat in 2008-04-14 20:35:43
de la Bulgarul
Primarul din Denta, activand si la fsn-psd, acolo a invatat sa dezinformeze si sa manipuleze cetatenii.Minciuna,dezinformarea,manipularea si falsificarea istoriei, este caracteristica comunism-fesenism-pesedismului. adaugat in 2008-04-15 09:05:09
de la Banateanul
Greu de inteles cum au supravietuit asemenea specimene precum primarul Iacob pana in ziua de azi. Acum in mileniul al III-lea al erei crestine, cand toata Europa sta sub semnul intelegerii si tolerantei interetnice si a ecumenismului interconfesional, iata ca apare de unde nu te astepti un ditamai primarul, care dintr-o intorsatura de condei si cu o semnatura in fals, ne arata el noua,astora,care prea devreme ne-am crezut europeni, cum devine treaba cu toleranta si ecumenismul. Ce sa-i faci omului, acum ca s-au linistit cat de cat apele cu albanezii kosovari, de ce sa nu ne legam de altii, fie ei chiar concetateni de-ai nostri. Ca de, cine, Doamne iarta-ma, i-a pus sa se declare de nationalitate bulgara si de confesiune catolica?. Oare nu stiau ei ca aceste lucruri pot fi periculoase pentru existenta lor?!... Cat despre alegerile locale care bat la usa, numai de bine. Ca deh, vedeti dumneavoastra, daca ma mai alegeti odata primar, va promit sa nu mai fac asemenea prostioare, precum cea cu "strategia de dazvoltare"! adaugat in 2008-04-15 10:56:20
de la Sateanca
De necrezut ce s-a intamplat! Si din vina cui? Rusinos pentru el(primarul), dureros pentru noi(bulgarii), inadmisibil pentru voi(cititorii). Greselile "marunte" (pt.el) vestesc pacatul mare, cine-a gresit odata oricand va fi in stare. adaugat in 2008-04-15 11:29:09
de la SATEANUL
Ce poti sa ceri unui sarb fesenizat?!! adaugat in 2008-04-15 11:51:15
de la Dejan
SATEANUL, lasa ca nu sarbii sunt de vina pentru isprava primarului. Il cunosc personal pe Iacob acesta, nu are valoare nici de 2 lei, se plimba de la un partid la altul, iar liderii partidelor respective il tot baga in fata, pentru ca e un tupeist si un nerusinat fara margini. Un om fara scrupule, ce mai. adaugat in 2008-04-15 13:58:30
de la Petre
Intr-adevar, aici avem de-a face cu un fals, cu un caz penal. Parchetul si Politia ar trebui sa se autosesizeze. Chiar daca acea contabila a semnat cu semnatura ei, nu avea voie sa semneze in dreptul numelui altcuiva. Chiar daca nu e falsificare de semnatura, tot un fals este. adaugat in 2008-04-15 14:09:56
de la Mik
Da, Dejane, dar are nevasta tinerica... adaugat in 2008-04-15 14:10:40
de la Dejan
Mik, scuza-ma, dar sunt doua lucruri total diferite, care nu trebuie amestecate. Nevasta e problema lui personala, daca se plac si se inteleg, treaba lor. Nu sunt de acord cu felul in care a procedat la realizarea documentului despre care s-a scris. La fel cum mi-au displacut si m-au dezgustat si alte ispravi ale primarului, care sper sa iasa la iveala. Observ ca acest portal este un loc necenzurat, unde se pot spune multe adevaruri. Dupa ce a facut, Iacob Slavoljub nu mai merita sa fie primar, nici chiar sa faca parte din administratia locala. adaugat in 2008-04-15 14:18:38
de la bibitrocelu
Toti sunteti niste nime'n drum, vorbiti in necunostinta de cauza. pt Adrian- si tu incerci sa cauti ciolanul cel mai gros dar nu esti in stare sa-l cari si daca-l gasesti pt Bulgarul- ma bulgare, dute la primarie si vei fi lamuri de ceea ce s-a intamplat in strategie pt Banateanul- nu cred ca esti demn sa judeci pe altii, doar Dumnezeu judeca, asa ca lasa-te pagubas pt Sateanca- nu cred ca atata vreme cat ai stat sub conducerea lu' nea' Bata ai avut ceva de suferit prin faptul ca esti bugarita pt Sateanul- unui sarb fesenizat nu-i poti cere multe, dar lu' Bata chiar poti sa-i ceri multe.... pt Dejan- nu-ti baga nasul unde nu-ti fierbe oala, tu nu te cunosti nici pe tine pt Petre- esti un .... de la coada oii, cu tine nu am ce discuta pt Mik- are sotie tinerica si frumusica...si ce daca, sunteti gelosi? adaugat in 2008-04-15 15:03:01
de la Dejan
Mah, bibitrocelule, mare bou esti. Manci rahat din acelasi blid cu Bata al tau. adaugat in 2008-04-15 15:42:05
de la Moni
Va certati fara rost. Si minoritatile au aceleasi drepturi ca si romanii. In situatia de fata, primarul din Denta a gresit. bibitrocelu, ii iei apararea nejustificat, nu te supara, dar nu ai dreptate. adaugat in 2008-04-15 15:56:31
de la bibitrocelu
dute-n palaria mea, din blidu lu Bata manca tot satu si nu o murit nime de foame adaugat in 2008-04-15 15:59:41
de la bibitrocelu
moni, spune-mi cu ce nu am dreptate? adaugat in 2008-04-15 16:06:51
de la Dejan
Pai, bibitrocelu, vezi cum te dai de gol singur... De un de are bani Bata ca sa umple blidu pt. tot satul, ca doar are si el un salariu de primar? Dupa cum spui tu, domnul Iacob e curat ca lacrima. adaugat in 2008-04-15 16:13:40
de la NEUTRUL
Vad ca tare v-ati mai aprins pe subiectul asta. Ati scris ca primarul a fost inainte la PSD, dar stiti careva in ce partid e inrolat acum, de a starnit atata valva articolul? adaugat in 2008-04-15 16:45:04
de la un simplu cetatean
bibitrocelule, ori esti prost, ori esti foarte prost, ori daca nu eara bata erai muritor de foame...?! cred totusi ca esti vreunul dintre favoritii sau protejatii sai care iau salariul din primarie fara nici macar sa aiba habar de administratie. Cert este ce esti cel mai mare dobitoc , sau poate chiar ma insel si.....esti unul din fraierii angajati la Primarie care trebuie sa-si faca datoria de lingau, ca tot iau un salariu bunicel adaugat in 2008-04-15 18:26:20
de la anonima
Nu se accepta asemenea greseli, au fost tampiti cand au scris? Cum sa omiti tu etniaBULGARA care este ca numar a doua dupa romani in comuna Denta ????? Cum e posibil asa ceva ??? 3 catolici??? ce greseli sunt astea ??? pai mi e mi-ar fi rusine sa scot pe piata asemenea tampenii! sa-si retraga exemplarele si sa reediteze CORECT daca vrea sa si repare greseala. E foarte clar ca a fost evitat cuvantul BULGAR din aceasta "minunata strategie". Chiar atat de nesemnificativi sunt BULGARII??? care v-au sustinut de fiecare data !!! Sa vedem cine va mai sustine, ca bulgarii sigur nu. adaugat in 2008-04-15 19:25:06
de la Nick
Bine a zis "anonima". Si ca sa-i ajutam in elaborarea variantei corecte a "Strategiei", cateva date:
Tehnic vorbind, recensământul înseamnă „înregistrarea statistică exhaustivă a populaţiei (a locuinţelor, a animalelor etc.) efectuată de către autoritatea de stat”.
Două tipuri de probleme ridică o asemenea operaţie de indiscutabilă anvergură. Prima este de natură tehnică, cea de-a doua, mai puţin discutată, este de natură ideologică. Primul aspect vizează instrumentarul sociologic şi statistic pus în mişcare pentru îndeplinirea unei asemenea sarcini, cel de-al doilea contextul politic (legislativ etc.) în care se derulează efectiv procesul de recenzare.
În ceea ce priveşte recensămintele populaţiei, trebuie remarcat cel care a fost realizat în anul 1770 de către guvernatorul Clary von Altringen, preşedinte al Administraţiei Banatului, care ne indică întreaga populaţie a vechii provincii, fiind inclusă aici şi partea atribuită în anul 1919 Iugoslaviei. Din totalul de 317.928 suflete, 8.683 sunt bulgari.
Cunoscutul intelectual bulgar bănăţean Jozu Rill, în scrisoarea din 1864 adresată lui Gheorghi Rakovski, care se afla la Bucureşti, arată că numărul bulgarilor bănăţeni este destul de mare: în Vinga 5.500, în Beşenova 8.000, în Breştea 1.100.
La recensământul din 1880 numărul bulgarilor bănăţeni era de 18.298 din care: în Breştea-1.200; Denta-420.
Conform statisticii din anul 1890 bulgarii din Breştea sunt în număr de 1087. Conform statisticii din anul 1900, despre care se ştie că a fost „aranjată“ în favoarea intereselor naţionale maghiare, în Banat existau 10.944 bulgari: Breştea-832 (82,3%); Denta-330, inclusiv ţiganii (10,2%); Deta-37 (0,9%).
Conform statisticii din anul 1910 numărul acestora se ridicase la 13.536, fiind răspîndiţi în 22 de localităţi din Banat, din care: Breştea-889; Denta-370; Deta-380.
Conform statisticii româneşti din 29 decembrie 1930, în România trăiau 66.348 bulgari, adică 0,46% din totalul populaţiei. Din aceştia: la Breştea-804 (93,2%); Denta-317 (10,6%); Deta-22.
Conform statisticii din anul 1956 bulgarii din Breştea sunt în număr de 815 (96,2%).
Conform statisticii din anul 1977 bulgarii din Breştea sunt în număr de 709.
Conform recensământului din 7 ianuarie 1992, numărul total al bulgarilor în România era de 9.851 locuitori, din care în Banat locuiau un număr de 7.670 bulgari bănăţeni. Din aceştia, la Breştea-544 (92,4%); Denta-165 (7,6%);Deta-120.
Conform statisticii din martie 2002 avem bulgari în: Breştea-460; Denta-141; Deta-134.
Şi ca să nu vă plictisiţi, puteţi descărca broşura „STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A MICROREGIUNII TIMIŞ-TORONTAL“:
http://www.primariaciacova.ro/index.html/timis-torontal.pdf
adaugat in 2008-04-15 19:48:13
de la Nick
Ca sa-i ajutăm şi mai mult, le oferim câteva pagini din monografia dascălului Manea Anton, dedicată localităţii Breştea (Manea Anton, Breştea 150 de ani. Monografie, Timişoara, 1997):
BRESTEA
Localitatea Brestea, sat al comunei Denta, judetul Timis este asezata în partea de sud-vest a judetului Timis având coordonatele geografice 45 20’ latitudine nordica si 21 15’ longitudine estica. Asezarea este situata la 4 km de Denta daca luam masuratorile din centrul comunei sau la 2 km daca luam în considerare distanta de la marginile celor doua localitati.
Regiunea naturala a întregii zone este Câmpia Moravitei care se încadreaza în unitatea Câmpiei Tisei, sub tinutul de divigare, districtul Câmpiei Banatului. (Mihai Iancu, Câmpia Vestica, în Geografia fizica a României, Buc., 1955, p.708). Câmpia, asezata în zona inundabila în sesul asanat al Bârzavei, este aproape plana, usor ondulata, având înaltimi între 91-93 metri, cu o usoara înclinatie nord-est-sud-vest.
Trecutul geologic al acestui teritoriu este identic cu cel al Câmpiei Banatului, fiind o câmpie de inundatie drenat de râul Bârzava si afluientii sai. Fundamentul câmpiei este cel cristalin care suporta depozite de aluvion de vârsta tertiara si cuaternara, peste care în fazele glaciare s-au asezat depozite de loes si nisip. Principalele grupe de soluri sunt cernoziomurile, lacovisti si soluri aluvionare, cultivate în cea mai mare parte cu cereale.
Asezarea face parte în cadrul raionarii climatice din regiunea de clima a câmpiilor, tinutul vestic, districtul sudic, încadrându-se în climatul continental de tranzitie caracteristic depresiunii Panonice, cu unele influiente ale climatului mediteranian în varianta sa adriatica. Hidrografia apartine bazinului de receptie al Timisului, care prin afluientul sau Bârzava, colecteaza apele provenite din precipitatii conducându-le de la est spre vest.
Având o populatie de circa 600 de locuitori. Atât Miletici cât si etnograful maghiar Czibusz Geza aratau ca bulgarii-pavlicheni din Brestea s-au desprins de Besenova-Veche datorita cresterii numerice a populatiei ultimei localitati.
În anul 1957 profesorul Stoico Stoicov de la universitatea din Sofia transcrie pe banda magnetica vorbele celui mai vârstnic locuitor al Brestei din acea vreme, Nacov Stefan, care zicea : ”Aici, era câmpie, aceasta era data oamenilor, statul o dadea oamenilor, celor care vroiau sa se aseze pe aceste locuri. Si asa au venit si s-au trudit cum au putut, altii s-au întors de unde au venit, dar unii dintre ei au ramas ”. (Stoico Stoicov, Lexicul bulgar din Banat, Sofia, 1968, editat de Academia de Stiinte a Bulgariei, tom.IV, p.290). Tot batrânul Nacov Stefan spunea, ca atunci când s-a nascut el Brestea avea circa 30-31 ani.
Alti batrâni ai satului, precum Bratan Ioan si Velciov Petru, spuneau ca bulgarii-pavlicheni din Brestea au venit pe aceste meleaguri în baza unei “Ordonante” emisa de primaria comunei Denta, la cererea grofului Carol Iager, proprietarul pamântului, pentru a veni oameni care sa-i lucreze mosia. Celor veniti li se da 11 lante de pamânt arabil si loc pentru vatra de casa. Plecând din Besenova-Veche spre Denta, în drumul lor bulgarii se opresc circa 3 luni la Bulgarus. De aici pleaca totusi spre Denta asezându-se pe drumul Ghermanului, numit si “Drumul Împaratesc”, care trece pe teritoriul comunei Denta, pe locul numit azi Brestea Mica. Prin 1842 bulgarii ar fi convietuit aici cu câteva familii de slovaci colonizati pe aceste meleaguri de catre baronul Dercseny. Slovacii au fost colonizati în anul 1837 de catre baronul Dercsenyi, care îsi avea conacul între Omor si Sângiorge. Slovacii erau numiti de catre bulgari “tothve”.
Nicolae Stoicescu în lucrarea “Bibliografia localitatilor si monumentele medievale din Banat”, editata de Mitropolia Banatului, Timisoara 1978, pomeneste la pagina 26 ca la Brestea (Brestye), judetul Timis, exista o bisericuta evanghelica înca de prin anul 1838, iar satul fiind întemeiat în anul 1846.
Ion Lotreanu în lucrarea sa “Monografia Banatului”, volumul I, 1835, pag.29-75, reda urmatorul paragraf cu privire la asezarea bulgarilor din Brestea, precum si originea numelui localitatii :” În anul 1842-1845 de la Besenova-Veche, 110 familii de bulgari, s-au asezat în partea de sud-est a Dentei, la o distanta de 2 km, în a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Bulgarii vor construi un sat cu numele de Brestea, nume care îsi are originea de la paduricea de ulmi, existenta si azi. Marea parte a copacilor din padure sunt ulmi, cuvântul însemnând în limba slava “brest”. Din familiile venite, o parte s-au asezat în grup compact în partea de sud-est a Dentei, iar la Brestea asezându-se prin anii 1842-1845, marind vatra satului Denta. Noilor veniti li s-au dat 11 lante de pamânt arabil pentru fiecare familie si o scutire de impozit pe timp de 5 ani de zile”.
O alta informatie consemnata în arhivele Banatului pomeneste, ca de la Besenova-Veche (azi Dudestii-Vechi), judetul Timis au sosit un numar de 110 familii de bulgari, parte din ei colonizati în partea de sud-est a localitatii Denta, iar o alta parte fiind asezati în Brestea Mica în apropierea localitatii Dejan. Conditiile fiind deosebit de dificile, straini pe aceste meleaguri, departe de Denta, în anii cu precipitatii abundente, erau amenintati de inundatii lucru ce face ca în 1845 bulgarii sa se stramute mai înspre Denta, asezându-se pe izlazul din partea de sud a Brestei, unde pâna mai ieri se observau urmele bordeielor. Apropierea de Denta le-a fost si lipsa de apa potabila. Astfel, familiile de bulgari-pavlicheni au solicitat administratiei de atunci sa li se permita construirea unei asezari în apropierea Bârzavei.
În anul 1846 în locul catunului Borzliuc, în teritoriul dintre doua brate ale Bârzavei, au fost împartite loturi pentru vetre de casa, noilor veniti, întemeindu-se localitatea Brestea, toponim pe care si l-au luat, asa cum am aratat mai sus, dupa padurea de ulmi. Asezarea este sistematizata având strazi largi, trotuare betonate; doua strazi perpendiculare pe directia nord-sud. Satul Brestea dispunea de o suprafata de 2078 iugare izlaz, 15 iugare padure, 111 iugare necultivabile si 111 iugare pasuni.
În anul 1846 noua asezare pare a fi locuita de circa 10 familii stabilindu-se la Denta. (A. Magyar országainak Mezogazdasagj statisztikaja, vol.I, Budapesta, 1847, p. 554), statisticile de la mijlocul sec. al XIX-lea indica circa 100 familii, în 1895 sunt 142 familii.
Populatia localitatii potrivit statisticilor timpului era: în anul 1869 erau 1191 bulgari, în 1880 erau 1087 bulgari, 20 maghiari, 29 germani, 27 români, 11 sârbi, deci un total de 1174 locuitori, în anul 1900 erau 1010 bulgari, în 1910 erau 889 bulgari, 53 maghiari, 26 germani, 20 români, 14 sârbi, deci un total de 1002 locuitori, în anul 1930 erau 904 bulgari, 17 maghiari, 15 germani, 6 români, 9 sârbi, 2 tigani, 10 altii, deci un total de 863 locuitori, în anul 1956 erau 815 bulgari, 7 maghiari, 25 români, deci un total de 847 locuitori, iar în anul 1975 erau 805 bulgari. Harnici gospodari, buni gradinari, dar si plugari priceputi, bulgarii-pavlicheni ai Brestei în anul 1895 detineau 2078 jugare din care 58 de familii detineau între 10-100 jugare, iar 30 de familii detineau sub 10 jugare.
Deci, din cele aratate mai sus reiese ca în Brestea existau familii înstarite, familii mijlocase, dar si o mare parte din familii fiind sarace. În acea vreme existau în Brestea 204 muncitori agricoli din care 81 barbati si 123 femei, 27 argati, 197 lucratori sezonieri în vârsta de peste 16 ani si 29 sub 16 ani. (A. Magyar Szent Korona országáinak 1910 evi, Nepszámlálása, vol.48, partea a II-a, Budapesta, 1913,p.711) Din cei 572 locuitori apti de munca 543 lucrau în agricultura. Starea materiala, era în general prospera lucru ce rezulta si din cresterea animalelor pe care le detineau: astfel, în anul 1895 existau 458 cai, 368 bovine, 455 porcine, 441 ovine, 7240 pasari si 20 stupi. În anul 1910 existau 427 cai, 464 bovine, 939 porcine si 1318 ovine.
Se poate observa o dublare a porcinelor si triplarea ovinelor. Pe lânga agricultori, în Brestea îsi desfasurau activitatea si o serie de meseriasi precum arata o statistica din 1900 existând 11 patroni, 5 muncitori auxiliari, 3 fierari lacatusi, 1 mecanic, 2 cismari, 6 zidari, 1 dulgher, 3 muncitori sezonieri care profesau în Brestea si-i putem pomeni pe Velciov Gyorgy- faber; Bonaventura Uzun-mercator, Ioanes Laios-molitor; Raimundes-tunsor; Stefanus Plaviah sudor; Granulov Iosefas-karpentarius; Gyorgy Velcsov-sluga; Raimund Kehner- tunsor; Mihail Tebres - molitor, Ioanes Taringer-molitor (dr. Borovsky Samu, Temes varmegye, Orszagos Monografiay tarsosag, Budapest, pag.29, 1738-1938). În sat existau 3 magazine cu 5 comercianti, care se ocupau cu aprovizionarea cu marfuri industriale a locuitorilor. În anul 1901 ia fiinta “Clubul agricultorilor” cu 30 membri a carui presedinte era Marco Mirciov. (Arhivele Statului, Timisoara, Fond 562, Consilieratul Agricol, dosar nr.47, 1921, fila 302).
În timpul revoltei din 5-9 noiembrie 1918 din comuna Denta, au participat si bulgari din Brestea. Printre cei împuscati de armata austro-ungara a fost Matei Velciov. (Ionel Cionchin, Eroi ai luptei pentru unitate nationala, rev. Orizont, seria noua, an. nr.49 (1033) 5 decembrie 1986 1986, p.1-3) În primul razboi mondial, din localitatea Brestea au pierit un numar de 46 barbati a caror nume sunt sapate pe monumentul eroilor din 1916-1918, ridicat în memoria acestora. Acestia au fost: Augustinov Albert, Bratan Lazar, Bratan Iozu, Calapis Anton, Mirciov Coghiu, Roncov Lucu, Velciov Lucu, Deciov Karciu, Jigalov Machiu, Boboiciov Coghiu, Budur Ghiura, Marcov Perku, Roncov Patun, Roncov Vaniu, Telbis Cian, Petcov Nicola, Telbis Pichiu, Banciov Piru, Bratan Sandur, Bratan Cipu, Bratan Coghiu, Babliov Coghiu, Mirciov Francu, Paraliov Boncu, Velciov Vaniu, Cherciov Vaniu, Mirciov Ghiura, Salman Vaniu, Boboiciov Machiu, Ciocani Toma, Ciocani Palciu, Ciocani Petar, Franiov Boncu, Kalapis Tonci, Kalapis Coghiu, Slavin Petar, Slavin Toma, Tuturilov Toma, Jigalov Iozu, Jigalov Coghiu, Hailemas Patun, Hailemas Toni, Nacov Vaniu, Mirciov Perku, Roncov Picu si Roncov Roku. În timpul celui de-al doilea razboi mondial, din Brestea au pierit un numar de 3 barbati dupa cum urmeaza: Neciov Petru, Roncov Petru si Mirciov Vaniu. Dupa înfaptuirea reformei agrare din 1921, 103 bulgari-pavlicheni au beneficiat de 131 jugare, în medie 3 jugare, iar localitatea Brestea a fost împroprietarita cu 39 jugare pasune comunala si 64 jugare rezervata pentru interes obstesc din mosia lui Carol Iager. (Arhivele Statului, Timisoara, Fondul 562, Consilieratul Agricol, dosarul nr.29, 1928, f.429 sI 523).
Dupa reforma agrara din 1921 Brestea ajunge o localitate din cele mai bogate din zona, asa cum rezulta dintr-o statistica din anul 1927: din 465 ha semanate cu grâu s-a obtinut cantitatea de 325000 kg, de pe 380 ha cultivate cu porumb s-a obtinut cantitatea de 342000 kg, de pe 17 ha cultivate cu ovaz s-a obtinut cantitatea de 11900 kg, de pe 65 ha cultivate cu orz s-a obtinut cantitatea de 50200 kg, de pe 6 ha cultivate cu legume s-a obtinut cantitatea de 5400 kg. (Arhivele Statului, Timisoara, Fond 562, Consilieratul Agricol, dosar nr.5, 1924, f.53)
Productia agricola era profitabila pe cultura cerealelor, în special a grâului si porumbului. Orzul si ovazul erau folosite pentru hrana animalelor, cultura legumelor se facea pentru asigurarea celor necesare familiei, dar si pentru piata, în special cea din Deta, unde produsele bulgarilor erau foarte apreciate. O alta statistica ne mai arata ca în anul 1927, în Brestea existau 358 de cai, 187 bovine, 1350 ovine, 462 porcine. (Arhivele Statului Timisoara, Fond 562, Consilieratul Agricol, dosar nr.11, 1927, f.295) Desi o mare parte a cailor era rechizitionata de armata austro-ungara, dar numarul lor se reface repede, fiecare familie având în medie 2-3 cai suficienti pentru efectuarea lucrarilor agricole din acea vreme. Bovinele, ovinele, porcinele, pasarile se cresteau pentru necesitatile familiei, dar si o parte din ele fiind destinate pentru piata.
Primul copil nascut în Brestea s-a numit Boboiciov Sebastian, tatal lui fiind Boboiciov Iosif (Gadlare).
Prima nunta a fost a strabunicii lui Calapis Iosif (Boicva), care se numea Agata, de unde si porecla de mai târziu (Gunicini), dealtfel înscrisa si în registrul starii civile din anii 1841-1842 de la Arhivele Statului.
Dam câteva nume de casatoriti în primii ani ai venirii lor în Brestea:; Agata Dolski din Vinga - 1841; Ivanulov Minilus, Buietar mani Brescze, martori Boboiezo Mivila -1847; Karaivan Gyorg - Telbis Ana, Nagy Sederiste; Petcov Blasiu, O. Besenyo- Boruf Napta Brescze, martori Velcsov Olsar si Pap Iosif, Omor - 30 ianuarie 1848; Velcsov Palosey, O. Besenyo - Ciocan Maria, Brestea - 12 noiembrie 1848; Slav Gyorgy, O Besenyo - Uzun Ana, Berescze; Dermesciov Goref, Besenova - Veche -Franio Vitalin, Brescze; Zsivkov Peter-Telbis Petra, Brestea; Boboiezo Gaspar-Velcsov Maria, Brestea -1849; Tranculov Miklos- Velcsov Petra, Brestea; Vasilcin Gheorghe -Uzun Rafaela, Brestea; Vasilcin Peter -Dopcsov Maria, Brestea: Kalapis Stoian -Boboiciov Terez, Brestea; Szofran Peter - Topez Maria, Brestea; Tuturilov Gyorgy -Csokany Maria, Brestea. Dupa anul 1852 urmeaza urmatoarele nume înregistrate în documentele de casatorii; Nikolaus Franiov, Maria Boboiciov, Ana Maria Bogdan, Tyorcsov Terezia, Petcov Terezia, Penkov Maria, Tariov Iuliana, Petrus Nedev, Telbis Petronela, Demetrius Szalman, Bratan Neda, Kerciov Mihai, Raicov Maria, Topciov Marcus, Tapanov Anastazia, Georgius Gasparov, Todorov Petronela, Jigalov Gregorius, Mankov Roza, Bobliov Ioanes, Romanov Katarina, Stoianov Pinter, Stoiov Terezia, Uzun Gyogy, Budur Agata, Csokani Toma, Ronkov Agata, Leban Rada, Peiov Paulus, Vasilici Ana, Parvan Ana, Ionciov Anastasia, Raciov Ivan, Kukurov Anastasia, Ioskov Maria, apoi nume ca Deciov, Ghergulov, Ganciov, Nedov, Muflov, Sofran, Mirciov, Minyov, Augustinov, Anghelov, Radulov, Slavin, Pitov, Budur, dar si nume ca: Uj, Halaj, Szabo, Elias, Vers, Catalin, Vilhem. Pe lânga numele de mai sus familiile mai aveau si porecle pe care încercam sa vi le prezentam si pe acestea; Albirtvite, Alusovite, Belitvite, Burovite, Bugarete, Budlanvite, Bocterete, Babalacvite, Bonvite, Boniesete, Bacivite, Budurete, Balgarovite, Brasnivite, Burvite, Buiditite, Bartulete, Busanete, Bancivite, Boicvite (Gunicinite), Ciodvite, Ciuliacvite, Chilcivite, Cipite, Chiacnatovite, Cirtulete, Ciocivite, Chiciculovite, Tatnite, Ticulete, Djandarete, Dermiscivite, Decivite, Delemiivite, Dutnite, Djangulete, Daclemete, Danvite, Foculete, Gadlarete, Gaivite, Gandacvite, Gocivite, Garchinnite, Gobatete, Guliasovite, Gusvite, Guchilovite, Gustinvite, Iarminnite, Izgarcenete, Ijulete, Ioncivite, Jirvite, Curdulete, Capicichinite, Coghivicinite, Cucorete, Clichianete, Cratitovite, Carjinite, Carcalitvite, Coivite, Cuvacete, Langarete, Lubacvite, Latvite, Lebanschite, Mandalinnite, Mitesete, Muinite, Milerete, Minchinete, Marinchinete, Naidenovite, Nuvacvite, Nainchivite, Palcionvite, Pompaitivite, Peruiculete, Picivite, Pucmanete, Pitarcete, Pircvite, Pipvite, Pantutilovite, Rafailvite, Replivite, Roncvite, Radulete, Rancvite, Salmaniata, Stepeniarvite, Scoclinite, Secheresete, Simvite, Stanicvite, Sacrivite, Sugulete, Srichiulete, Sincvite, Spirtusete, Svabschite, Sarnite, Silvite, Saulete, Susvite, Sitculete, Sarbitete, Tomvite (Stuiancvicine), Totvite (Francovici), Valchia, Vilcivite, Vinganschite, Vancvite, Vijilnite, Vlascitu.
În anul 1858 existau în Brestea 122 de case, în anii 1890-1891 erau 207 case, iar în 1993 erau 233 numere de case din care 220 cu constructii de locuit, restul fiind terenuri intravilane, goale. Daca în trecut casele erau micute, saracacioase începând cu perioada 1951-1989 peste 90% din case au fost refacute, s-au construit case frumoase si durabile din caramida arsa, acoperite cu tigla. Astazi locuintele sunt mobilate, exista covoare persiane, lampa cu petrol a fost înlocuita cu becul electric sau tubul de neon, din casa nelipsind radioul, televizorul, masina de spalat, aparatul video. Când te gândesti ca în anul 1953 erau doar trei aparate de radio cu baterii si doua biciclete.
De la întemeiere si pâna în anul 1949 Brestea a avut primarie cu ultimul primar Boboiciov Petru (Pucman). Din 3 decembrie 1950 si pâna în 1963 Brestea este sub administratia comunei Denta. Din 1 ianuarie 1963 si pâna în data de 1 martie 1968 Brestea împreuna cu satul Omor si Omorul Mic are primarie proprie. Începând cu 1968 si pâna în prezent este sub administratia Dentei. În 1883 apartinea de judecatoria din Biserica Alba (din Jugoslavia), iar în prezent de judecatoria Deta. Posta exista la Deta, actualmente posta existând si la Denta dar si un punct P.T.T.R. la Brestea. Sectia Financiara a fost si este la Deta. Din anul 1962 se introduce curentul electric, se asfalteaza centrul satului si se introduce apa curenta în tot satul.
De-a lungul celor 250 de ani de când s-au colonizat bulgarii-pavlicheni în Banat, ei au suportat trei administratii: germana, maghiara si româna. Pâna la 1777 Banatul apartinea din punct de vedere administrativ de Viena, iar limba oficiala era limba germana. Administratia austriaca nu se amesteca în problemele obstesti ale bulgarilor-pavlicheni, ci îi lasa pe acestia sa se autoadministreze si sa se îngrijeasca singuri de scoala si biserica.
Dupa 1777 Banatul trece sub administratie maghiara, iar limba germana este înlocuita cu limba maghiara. Un timp nici maghiarii nu se amesteca în treburile obstesti ale bulgarilor-pavlicheni, dar din anul 1793 limba bulgara este înlocuita cu limba maghiara. Conducatorii bulgari din acea vreme (sec.XIX) reusesc sa-i convinga pe maghiari sa aprobe introducerea limbii bulgare atât în scoala cât si în biserica.
Introducerea oficiala a limbii bulgare în scoala si biserica are loc în anul 1862, când episcopul Cenadului, Alexandru Bonaz sustine prima predica în limba bulgara în biserica din Besenova-Veche. Deci din 1866 si pâna în deceniul noua al secolului XIX-lea în scoli si biserici se foloseste limba bulgara si în acelasi timp sunt tiparite si primele manuale dupa care se preda în scoala. Dupa aceasta data limba bulgara este scoasa din scoli, în 1894 la Besenova-Veche, iar în 1896 la Vinga si este introdusa limba maghiara.
De acum încolo limba bulgara se va folosi doar în biserici, acolo unde preotii sunt cei care mai raspândesc cuvântul matern în rândul bulgarilor-pavlicheni, învatându-i pe tineri sa scrie si sa citeasca în limba bulgara.
În Brestea portile primei scoli se deschid în anul 1846, anul stabilirii definitive pe actuala vatra a satului a primilor bulgari-pavlicheni. Prima scoala functioneaza în casa de la nr. 82 dupa prima împartire a vetrelor de casa. Dupa aceea este mutata în vechea parohie a satului functionând ca o scoala confesionala. Deoarece în acea vreme nu existau dascali, predarea în scoala se facea de catre un taran mai învatat.
Dupa lucrarea lui P. Radu, D. Onciulescu, “Contributii la istoria învatamântului din Banat pâna la 1800”, Editura Litera, 1977, pag. 255, primul dascal în Brestea era Decsov Petru - 1846 dupa care urmeaza Roncov Pavel, Brust Alois, Ionciov Gaspar -1902, Ciocan Gheorghe -1903, Giurgita Nicolae 1904-1912, învatator venit din Carasova, Szende Gyula, Szende Boriska, Szende Ilona, Topciov Matei -1914, Rozgoni Ilona -1915, Rithely Wilma-1916, Hölda-1917, Topciov Ladislau-1918 (dascal venit din Besenova-Veche), Sofran Ioan-1918-1953 ce a stat 35 de ani dascal în Brestea. Alaturi de Sofran Ioan au mai functionat Szabo Ilona-1933, Tomescu Gheorghe -1933-1935, Szabor -1933-1934, Maria Brandibur -1936-1937, Uzun -1937-1938 (dascalita originara din Vinga), Paraschiv Ciolpan-1938-1939, Stoicioiu Sevastita-1934-1940, Seculici Irma-1940, Gaita Pavel, familia dascalilor Dragoi, Mansurov Stefan-1948-1949, primul învatator bulgar venit din Bulgaria predând limba bulgara literara. Limba bulgara este introdusa în scoala din Brestea începând cu anul 1948.
În anul 1953 sosesc în Brestea primii doi învatatori, absolventi al Scolii pedagogice cu limba de predare bulgara din Bucuresti, respectiv Ivanciov Carol-Matei, originar din Besenova-Veche si Manea Anton, originar din Popesti-Leordeni judetul Ilfov.
Ivanciov Carol-Matei functioneaza în Brestea pâna în anul 1965, iar Manea Anton din 1953 si pâna în anul 1995. În Brestea mai functioneaza Bratan Maria - 1955-1957, prima dascalita nascuta în Brestea, Bratan Anton - 1965-1968, nascut tot în Brestea, Pau Ioan-1966, nascut în Parta-Timis, Salman Pavel - 1966-1967, deasemena din Brestea, Laslau Steluta - 1969, Chelciov Petru - 1970-1972, astazi directorul scolii Denta, deasemenea din Brestea, Bratan Ioan din 1968 si în continuare, fiind actualul director al scolii din Brestea, Calapis Petru - 1995 din Brestea, Tapanov Petru - 1996, ultimii doi fiind absolventi ai Scolii Normale din Timisoara, sectia bulgara, elevi ai prof. Manea Anton, care le preda limba bulgara la Scoala Normala timp de 4 ani. Constructia actualei scoli este începuta în anul 1904 si este terminata în 1906, când este data în functiune, iar cursurile se desfasoara si astazi în aceasta cladire.
Din 1923 locul intravilan cu gradina aferenta scolii este trecut în posesia statului român conform C.F. 264/1923. Pe parcursul anilor scoala din Brestea poarta urmatoarele denumiri: Magyar Kiraly allami iskola; a Berestey állami iskola pâna în anul 1918; Scoala Primara 1918-1949; Scoala Bulgara 1949-1960; Scoala Elementara de 4 ani 1960-1964; Scoala de cultura generala clasele I-IV 1965-1987; Scoala cu clasele I-IV 1988 si pâna în prezent. Dupa 1900 elevii care terminau 7 clase la Brestea sustineau examenul de capacitate, la care participa delegatul judetului Timis-Torontal, Dr. avocat Dobroslav Peter, originar din Vinga, iar dupa 1918 absolventii sustineau examenul de capacitate la Deta în fata comisiei judetene.
Începând cu anul 1954 se deschid pentru prima oara portile gradinitei de copii, care functiona în cancelaria scolii, apoi într-o sala de la fosta primarie a Brestei, predarea facându-se în limba bulgara locala. Prima educatoare necalificata este tânara Parvan Maria, urmata de Salman Petronela (ambele din Brestea), urmeaza Bratan Ana-Maria din Denta. În anul 1963 se construieste actuala cladire a gradinitei Brestea. Din 1966 si pâna în 1988 functioneaza prima educatoare calificata în persoana tinerei Petcov Terezia, nascuta în Brestea, actualmente directoarea gradinitei din Deta. Din 1988 si pâna în 1996 functioneaza Bratan Petronela si tot din 1996 este numita educatoare Salman Ana, ambele necalificate.
Ca personal administrativ din 1953, când am venit în Brestea, au fost urmatoarele persoane: Salman Dumitru (Lángarova), Ghergulov Slav, Ilie Maria, Velciov Ioan, Velciov Petronela, Calapis Maria, Salman Teodora si în prezent Raciov Maria. În privinta credintei bulgarii-pavlicheni au o perseverenta solida în sufletele lor, încât tin la credinta pe care au îmbratisat-o ca la unicul si principalul scop al mântuirii vesnice careia cu totii trebuie sa se supuna, motivând aceasta ca “asa am pomenit” si asa trebuie sa creada si sa se roage si urmasii în credinta îmbratisata de înaintasii lor.
Credinta romano-catolica a înfipt radacini adânci în sufletele pavlichenilor, încât nici o silnicie nu i-ar mai putea îndeparta de credinta lor. Aici, la biserica pavlichenii se roaga, cânta si citesc cartile de rugaciuni scrise în limba bulgara, fenomen care dainuie de secole, aici fiind locul, spun ei, unde limba bulgara este pastrata asa cum a fost lasata de înaintasi. Aici se creaza constinta lor etnica, oficierea Sf. liturghii se face în limba bulgara, motiv pentru care acestia îsi frecventeaza lacasul de cult. La început bulgarii din Brestea îsi construiesc o bisericuta mica, care dainuie pâna în 1902, când este mistuita de incendiu.
Satenii din Brestea se adreseaza cu o cerere catre prefectul din Deta, Dr. Dobroslav Peter, de a le aprobe o suma de bani necesara construirii a unei biserici. Suma avea sa fie aprobata abia peste un an, dar locuitorii nevoind sa astepte, încep din proprie initiativa sa procure materialul necesar. Întrucât în acea vreme 100 kg de grâu costau 7 forinti, iar 100 caramizi costau 4 forinti, ei au hotarât ca fiecare numar de casa sa procure 1000 caramizi. Varul l-au primit gratuit din partea lui Rus Mihail, propritarul depozitului de cherestea din Deta, care functiona în actualul sediu al agromecului (S.M.T.) Deta. Maistrii constructori au fost Smith si Mitler din Deta. Lemnaria necesara pentru acoperis a fost platita de Mirciov Gheorghe (Belitva), mobilierul interior, adica bancile, au fost platite de sora lui Mirciov Gheorghe, ea locuind la Besenova-Veche. Clopotul cel mare si ceasul din turn sunt cumparate de Boboiciov Anton (Svabata). Clopotul cel mic si mijlociu fiind platite de satenii din sat printre care si Roncov Stefan (Bazlata). Când prefectul a obtinut suma solicitata pentru biserica, acesta era deja construita în rosu. Astfel suma este transferata localitatii Moravita pentru construirea actualei biserici din localitate. Dintr-o informatie scrisa în anul 1883, reiese ca diferitele etnii ce tineau de parohia Brestea, erau de diferite confesiuni. Astfel, romano-catolicii apartineau de localitatea Omor, greco-catolicii apartineau de localitatea Gherman, grecii rasariteni apartin de localitatea Sculea, evanghelistii apartin de parohia din Birda, iar izraelitii apartin de Vrset.
Parohia Brestea apartine de Omor pâna în anul 1965 când parohia este mutata la Brestea de care încep sa apartina localitatile Denta, Omor, Partos. De-a lungul anilor în parohia Omor si apoi Brestea au functionat ca preoti: Ionas Ghiura 1852-1882, Halkoczky Martin 1882-1890, Bosanj Dionizius 1890-1904, Berki Ianos 1904-1943, Zepp petar 1943, Dr. Unterweger Lothar 1943, Nemeth Ivan 1943-1949, Wachter Franc 1949-1954, Gubinger stepan 1954-1964, Augustinov Gheorghe 1964-1993 venit de la Besenova-Veche functionând din 1964 pâna în 1993. Din 1993 si în prezent functioneaza tânarul preot Calapis Daniel. Odata cu venirea lui Augustinov Gheorghe se fac modificari la sacristie, aceasta fiind etajata, parohia veche este demolata si construita cea de astazi, cimitirul este împrejmuit si amenajata intrarea si aleea principala, gardul dinspre scoala este zidit din caramida, se introduce apa curenta si este reamenajat parculetul în mijlocul caruia se afla monumentul eroilor satului Brestea. Am zis ca parculetul a fost reamenajat deoarece la aniversarea a 150 de ani de la înfiintares Brestei, fostul învatator Gaita Pavel a fost foarte încântat ca acest parculet amenajat de dumnealui, pe vremea când era învatator în localitate este întretinut si îngrijit pâna în ziua de azi. Pamântul ce apartine Brestei poarta denumirile: Brestea Mare, Brestea Mica, Zminec, Zildes, Iarca, Ausnit, Livezile lungi, Livezile scurte, Ibarlonete, Pilariste, Cele 80 de lante, Bonvata hanta.
Principalele fântâni se numesc: Fântâna din Pilariste, Fântâna Bocter, Fântâna Salman, Fântâna Cicus, Fântâna pe Drumul Împaratului si fântâna de la odaia Belitvata. Poduri sunt: pe drumul Împaratului, în Pilariste, lânga grajdul comunal si podul din Zildes.
Cantorii bisericii din Brestea au fost: înv. Sofran Ioan, Ciocan Sebastian si fiul sau Ciocan Gheorghe, Roncov Rafaela, Serbescu Petru si iar Roncov Rafaela. Crâstnici la biserica au fost Ciocan Stoian, Roncov Pavel si sotia Roncov Rafaela, Nacov Stefan si Rafaela, Calapis Gheorghe si sotia, Salman Teodora, Boboiciov Gheorghe si sotia, Cucurov Sebastian si sotia, Bratan Nicolae si sotia.
Dupa anul 1960 a fost construita actuala cladire a magazinului mixt si bufetul în care au fost gestionari Bratan Ioan, Peiov Ioan, Boboiciov Blaj, Sofran Petru, Deciov Pavel, Petrov Anton, Mos Marcov din Denta, Toma din Fizes, Velciov Petru si altii.
adaugat in 2008-04-15 20:00:08
de la fifi
asa se intampla intr-o institutie unde sunt incompetenti asa se intampla acolo unde sunt angajati cei care nu au nici o competenta in domeniu mai bine spus asa se intampla in Romania tara noastra de ... doar cu relati poti ajunge undeva si cu putin ghinion poti distruge reputatia celor care nu merita care se chinuie sa scoata institutia respectiva din noroi...dar daca nu toata lumea "trage in aceeasi parte caruta se rupe" inainte de alegeri toata lumea se chinuie sa puna bete la roate este o mare zarva credeti ca astfel de reseli nu s-au mai facut ? dar de unde sa auzim de ele ...au fost bine ascunse...si stau acolo la naftalina pana or sa trebuiasca scoase pentru a ingropa pe cineva asa este si asa va fi atata timp traim intr-o tara de corupti cand fiecare isi urmareste propriile interese adaugat in 2008-04-15 20:27:15
de la Larissa
„Una spune, si alta face...“ Lista eratei lingvistice (ortografice, de punctuatie...), morale si legale,ar incepe cu „Cuvantul inainte“ al asa-zisei „Strategii...“, unde, in primul paragraf, primul edil al Dentei ne informeaza ca: „AderareaRomaniei la Uniunea Europeanala 1 Ianuarie reprezinta cel mai IMPORTAT eveniment politic pentru tara...“... Ca atare, „importat“, nu „importaNt“... Iar in ultimul paragraf, ce precede sloganul: „De acum totul depinde de noi,locuitorii comunei Denta.“, lecturam: „PENTRU A NU DA GRES IN INDEPLINIREA ACESTEI RESPONSABILITATI ISTORICE, AM REALIZAT ACEST DOCUMENT, «STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA A COMUNEI DENTA» CARE SA POATA PREZENTA IN MOD REALIST INCEPUTUL UNEI ETAPE IMPORTANTE IN CARE VOR PUTEA FI SOLUTIONATE LIPSURILE SI VOR CONTRIBUI LA DEZVOLTAREA UNEI COMUNE DEMOCRATE CU VALENTE EUROPENE.“ adaugat in 2008-04-15 21:02:01
de la nedumerire
ma intreb cine oare e acest Ioan Iovan- consultant pe probleme de dezvoltare locala in Denta...???? ca in 'strategie" la pag.51 in tabelul 17 ce reprezinta aparatul propriu al primariei nu apare. Oare ofera "consultanta" ca voluntar...??? sincer nu prea cred....sau poate este si asta o "greseala de tipar" Se poate vedea ca in acest tabel este trecut ingrijitorul de animale, dar nu e trecuta bibliotecara.... adaugat in 2008-04-16 00:03:43
de la BULGARUL
Banateanule ,asemenea specimene au fost si sunt la putere si dupa 22 dec.89 ,datorita votului cu peste 80% pentru fsn-iliescu si specimenele .Sunt si vor fi.Aceasta este dorinta cetateanului roman a celui care scanda si scandeaza :NOI MUNCIM NU GANDIM! adaugat in 2008-04-16 08:42:34
de la bibitrocelu
cum puteti gandi ca niste ... nu stiu ce, cum puteti spune ca greselile din strategie au fost voite? intr-adevar, a fost o greseala mare pentru ca nu a fost verificata din scoarta-n scoarta, voi credeti ca un primar ar vrea sa-si aprinda paie-n cap inainte de alegeri? este clar un complot, greselile au fost sesizate, dar nu s-au scos la iveala pana ce a fost facuta publica acesta strategie. este foarte clar ca sunt doar jocuri de culise inainte de alegeri. GANDITI LA RECE si nu va luati dupa spusele lu' popa catolic (care a venit in Brestea, trimis de episcopie disciplinar), sau al altor persoane influente, care ..... nu vor altceva decat cearta si alte prostii. eu recunosc ca am votat si o sa votez si mai departe cu bata, pentru ca o fi furat, nu o fi furat treba lui si nu a noastra, oricum nici un primar nu o facut in Denta cate o facut Bata adaugat in 2008-04-16 09:29:06
de la echilibrata
Bravo Nick! Le-ai dat material de reflectie! In rest, va certati degeaba, ca nu faceti nimic constructiv. adaugat in 2008-04-16 09:49:26
de la Ion P.
Nick, mai detaliat si mai clar ca si comentariul tau nu cred ca se poate. Adevarul este acum evident pentru toata lumea. Iar tu, bibitrocelu, cum poti sa afirmi "eu recunosc ca am votat si o sa votez si mai departe cu bata, pentru ca o fi furat, nu o fi furat treba lui si nu a noastra"? Veze ce prost esti? Pai daca a durat, doar nu a furat de la el, ci de la tine, de la mine si de la altii ca noi. Doamne, cat de naivi pot fi unii! adaugat in 2008-04-16 13:33:44
de la antipopa
fiecare om traieste din ce si de unde lucra si tu Ioane ai fi furat la fel, pote mai mult adaugat in 2008-04-16 14:15:37
de la gica_contra
Exista o explicatie in tot. Nimic nu-i intamplator in povestea asta. adaugat in 2008-04-16 14:26:54
de la bulgarita
toti au stiut ,dar au lasat totul pentru atunci cand le v-a conveni mai mult ca sa se rayboiasca .dupa ei vina este a lui bata ,dar ceilalti consilieri bulgari ,chiar daca repreyinta alte partide, au fost prezenti,au fost de acord,dar ei saracii n-au nici-o vina .de ce ar avea?vai sa nu nitam ca ei vor functia de primar ,iar acum hai sa-l hulim pe bata .sunt de acord cusunt de acord cu tine bibitrocelule ,ala este cel care a pus si pune foc -popa- el face propaganda . ce mai asa-i la noi l,la gencea. adaugat in 2008-04-16 15:41:09
posted by Nick at 10:37 AM
1 Comments:
Драги братя и сестри в Банат, защоли му се радвате толкова???? По всяка вероятност защото не знаете какви ги натвори в България. Не забравяйте как нашия народ нарече дядо му- "ЛИСИЦАТА". Не глупава нашия народ, когато прави своята оценка. А и той не е българин независимо от популстките му действия и думи. Не забравяйте той е само един ябанджия тоест чужденец и нищо нашо не му е мило освен да ни поограби колкото може.
Post a Comment
<< Home