Wednesday, October 29, 2008

348

Ud praznikuvanjétu na “Dene na balgarete palćene ud Timišvár”

Teo & Doriana 1

Teo & Doriana 2

Teo & Doriana 3

Teo & Doriana 4

Teo & Doriana 5

Teo & Doriana 6

Teo & Doriana 7

Teo & Doriana 8

347

Emisijata Radio Timišvár ud 26 oktober 2008
Boomp3.com

Friday, October 24, 2008

346

U avanpremiera:

Emisija TV Arad 29 oktober 2008 p1


Emisija TV Arad 29 oktober 2008 p2


Emisija TV Arad 29 oktober 2008 p3

Thursday, October 23, 2008

345

Idna interesna státija za Telepa ud nuvinata
"Renaşterea bănăţeană"
ud dnés, 23 oktober 2008 g.
http://www.renasterea.ro/ro_articles.php?id=15839

Urmaşii cultivatorilor de tutun
vorbesc limba spaniolă

Bulgarii din Telepa au plecat de acasă

Scris de: basarab.constantin@renasterea.ro
Cum am trecut peste un braţ mort al Arancăi, mi s-a oferit priveliştea pentru care am şi pornit în căutarea ultimelor bătăi de inimă ale unui sat aflat pe cale de dispariţie, Telepa sau Colonia Bulgara, cum i s-a spus după înfiinţarea localităţii, în 1845: câteva ruine răsfirate, printre care, biruind timpul, se înalţă zidurile bisericii.

Freamătul vieţii din jur m-a întâmpinat cu un cârd de ciocârlii moţate, câteva prepeliţe, o turmă de purceluşi crescuţi în libertate şi - ca o raritate în pusta Banatului - o dropie singuratică. Istoria peregrinării celor care au întemeiat aşezarea, autodenumiţi pavlikeni (bulgari catolici), vorbitori ai unei limbi străvechi, începe dinainte de 1700, când locuitorii din nordul Bulgariei, de lângă Nicopole, sub ameninţarea expansiunii otomane, se refugiază în Oltenia şi de aici, în Banat, stabilindu-se în Beşenova Veche (Dudestii Vechi), în 1738, localitate a cărei existenţă atestată istoric o arată ca aparţinând, în 1238, de cetatea Cenadului.

În jurul anului 1845, stimulaţi de proprietarii maghiari de teren din zonă, care aveau nevoie de forţă de muncă pe plantaţiile de tutun, dar, pe de altă parte, şi datorită tradiţiei comunităţii bulgare de a lăsa toată moştenirea primului urmaş, tinerii bulgari din Beşenova Veche (şi următorii după primul urmaş în familiile cu circa 6-7 copii), porniţi în căutarea unui loc de muncă dar şi orientaţi spre noi proprietăţi, au întemeiat satul Telepa (Bolgartelep - este denumirea dată de administraţia maghiară, sau, în româneşte, Colonia Bulgară).

La recensământul din 1890, în sat locuiau 569 de bulgari, 58 de şvabi, 33 de unguri şi 21 de români, vârful populaţiei fiind atins în 1930, cu aproape 1.000 de suflete. Acum, aici trăiesc 19 români, zece unguri, doi bulgari şi trei ţigani.

Practic, comunitatea de bulgari - element definitoriu, care a întemeiat colonia şi a locuit-o pentru mai bine de 150 de ani - nu mai există. Proprietarii de pământ şi-au arendat suprafeţele agricole celor din satul Cheglevici, iar familiile din Colonia Bulgară s-au stabilit, în majoritatea cazurilor, la Sânnicolau Mare, în timp ce copiii lor, porniţi din nou în căutarea unui loc de muncă (şi, de ce nu, reorientaţi spre noi proprietăţi), au luat drumul Spaniei.

Sfântul Luca nu a abandonat biserica din sat
Atât edilii comunei Dudeştii Vechi cât, mai ales, specialistul agricol din zonă, Carol Boboiciov (omul care, prin specificul meseriei, a ajuns să cunoască cel mai bine problematicile satului Colonia Bulgară) ne-au spus că aşezarea a fost condamnată la moarte lentă, în momentul în care s-a desfiinţat singura cursă de autobuze.

Pe rând, au fost desfiinţate şcoala (ultimii învăţători fiind din familia Velciov), magazinul, birtul şi... altele. Până şi în locul fântânii arteziene se află, acum, un saivan pentru mioare. Toată economia localităţii este deţinută în prezent de cei doi ciobani sibieni, care au, împreună, circa 650 de oi, 23 de porci şi vreo 30 de păsări.

În rest, ceilalţi locuitori sunt bătrâni, nu mai au putere pentru efectuarea unei activităţi economice. Ciobanul Tică Hâsu (FOTO) ne-a dat, şi el, câteva amănunte despre ultimele pâlpăiri de viaţă ale Coloniei Bulgare: "În afară de noi, ciobanii veniţi de la Sibiu, aici nu mai lucrează nimeni. Oamenii ies rar din case, sunt bătrâni. Nu mai vine nimeni să investească aici şi asta mai ales din cauza drumului pietruit şi plin de hârtoape. Vă spun cinstit, la mine nu rezistă maşina mai mult de doi ani din cauza gropilor, că sunt circa trei kilometri buni până la şosea..."

Cu toată certitudinea vizând sfârşitul localităţii, pentru renovarea bisericilor catolice din Dudeştii Vechi şi Colonia Bulgară vor fi cheltuiţi circa 180 de milioane de lei. Este poate un al doilea semn de la patronul spiritual al foştilor colonişti din Telepa, Sfântul Luca, de aducere aminte că strămoşii lor au considerat colonia drept o casă.

Prima întâmplare cu valoare de simbol s-a petrecut cu ani în urmă, după ce au fost furate, din incinta bisericii, câteva statui reprezentând sfinţi, sculptate în lemn de un meşter german, acum mai bine de 150 de ani. Statuile au fost găsite la Constanţa şi readuse acasă, acum fiind păstrate în biserica din centrul comunei.
========================================
I sé ud tazi nuvina, no ud 17.10.2008 g.:
http://www.renasterea.ro/ro_articles.php?id=15689

O şcoală unică şi rezultate pe măsură
Scris de: catalin.radu@renasterea.ro
Liceul Teoretic "Sfinţii Kiril şi Metodii", din comuna timişeană Dudestii Vechi, este cea mai veche şcoală bulgărească aflată în afara graniţelor Bulgariei. Conform tradiţiei păstrate încă de la înfiinţare, în anul 1745, în unitatea de învăţământ se predă limba bulgara din clasa întâi şi până într-a XII-a, situaţie unică în ţara noastră.

Cei mai mici dintre dudeşteni, preşcolarii, se familiarizează cu limba maternă încă din grădiniţa care, din 2005, are şi program prelungit. Educatoarele le predau celor 112 copii atât în română, cât şi în limba bulgară, pe care o pot continua din momentul înscrierii la şcoala primară. Grădiniţa are şi ea standarde ridicate, fiind renovată şi echipată performant. Din personalul unităţii fac parte, pe lângă educatoare, şi bucătarul cu ajutorul său, care asigură buna funcţionare a cantinei inclusă în clădire.

Păstrarea tradiţiei este opţională
La înscrierea în clasa întâi, părinţii pot decide dacă învăţarea limbii bulgare le este de folos copiilor. Materia este opţională şi împărţită în patru ore pe săptămână. De asemenea, în clasele VI – VII, a fost introdusă, de asemenea opţional şi cu predare în limba maternă, Istoria şi tradiţiile bulgarilor din Banat.

"Din 450 de elevi, 320 au optat pentru limba bulgară. Sunt şi copii de alte etnii, de obicei veniţi din afara localităţii, care aleg să o studieze", a declarat Ana Petcov, directorul liceului. Din anul 2005 a fost introdusă şi predarea Limbii şi literaturii maghiare, pentru care au optat alţi peste 40 de elevi.

Liceul, încă în renovare
În ultimii trei ani, corpurile de clădire ale liceului, şcolii generale şi grădiniţei sunt în continuă schimbare. Chiar dacă mai este destul de lucru, îmbunătăţirile sunt vizibile. De anul trecut, toţi elevii claselor I – XII intră, câte o oră pe săptămână, în noua sală de sport. Liceul cu profil de ştiinţe ale naturii are, pe lângă cabinetul de limba bulgară, trei laboratoare de informatică şi câte unul de fizică, biologie şi chimie.

În curs de finalizare este şi centrul de informare, în care va fi inclusă biblioteca, cu peste 10.000 de cărţi. Drept noutate, copiii vor putea învăţa cu ajutorul unei table interactive. Conectată la internet, de pe ea pot fi predate lecţii la toate materiile. Tabla "minune" a fost deja achiziţionată şi mai aşteaptă doar să fie montată. Începând cu acest an, la Liceul Teoretic "Sfinţii Kiril şi Metodii" există şi o clasă cu profil tehnic de tipul şcoală de arte şi meserii. Din cele 30 de locuri au fost ocupate 29, iar elevii studiază mecanica.

Rezultatele vorbesc de la sine
Păstrată de peste 260 de ani, tradiţia şcolii bulgăreşti din comuna Dudeştii Vechi rămâne una ieşită din comun. Unitatea de învăţământ a fost vizitată de înalte oficialităţi, printre care ţarul Bulgariei. În faţa Majestăţii sale Simeon al II-lea, cei 45 de profesori ai liceului au avut cu ce se mândri, promovabilitatea la examenul de bacalaureat fiind de sută la sută. De altfel, rezultatele excelente la învăţătură fac şi ele parte din tradiţia liceului. "Am avut, totuşi, un caz de elev care a picat la bacalaureat, acum vreo cinci ani", îşi aminteşte Ana Petcov.

Wednesday, October 22, 2008

344

Nekolkus klipa ud sabuta, ud praznikuvanjétu na “Dene na balgarete palćene ud Timišvár”. Si išta uproška za kvaliteta, ama tazi ij blá svetlinata... Ali po-dubre kázanu, ne náj bla...

“The Tango Man” Páli



Páli Velčov – Suita ud igri


Eli Dojčeva-Dragomir – Suita ud pesmi 1


Eli Dojčeva-Dragomir – Suita ud pesmi 2


Eli Dojčeva-Dragomir – Hájda Hájda Makár Koj


Eli Dojčeva-Dragomir – Balgarsći pesmi


Eli Dojčeva-Dragomir – Hej ti, téčo.avi

Monday, October 20, 2008

343

Nide glade nanadzać sas jád, niti nanapreć sas stráj; gladej naoklu s razbirenji.
James Thurber
Žuvota ij redica ud lekciji, kujatu treba da badat izžuveni, za da badat razbráni.
Helen Chedar
Smraćta i unuj, kujétu nikade ni umire
Idin denj ij dušla vaz Buddha idna žina, razžálina i u saldzi. Ji ij umrelu ditetu, a tá ne mogala da ima više dicá. Taj či ij dušlá da revé i da moli Buddha za da ji sažuvi mončitu. Buddha ji ij rékal:
— Za te pumogna. Ama parenj idi u sélutu i mi dunesi nekolku zarná ud sináp. Tija treba da sa ud ud kašta, u kujatu nikade, nikuj ne umrel.
Rádusna, žinata si ij rékala, či tuj ni jé gulema rabota i ij pretičnala u sélutu. No na sekade, kadetu ij lopala, horata sa ji dumali:
— Sas drága ole za tri dadémi semčita ud sináp kolkutu si ištiš. Ama u taze kašta sa umireli hora…
I taj se ij slučvalu udnovu i udnovu. No žinata se ij nadevala i ij prudalžila da hodi ud kašta na kašta. I to čeć durdi ij zasadnalu slancitu.
Sadnala ij pustánata na zemete i ud idnaž ij razbrála: smraćta ij část ud žuvota i se slučva pustujánnu! Smraćta ni jé neštu ličnu, kujétu se utnáse sámu du néja...
Sas tuj razbirenji tá se ij varnala vaz Buddha a toj ja ij pital:
— Ej, kade sa semčitata ud sináp?
A tá se ij razsmela, mu ij pádnala na krakatá i gu ij zamolila:
— Išta da puznája unuj, kujétu nikade ni umire. Ás više ni te mola da mi varniš pukojnija sin, zaštotu znája, či toj udnovu za umré. Te mola, pumugni mi da puznája unuj, kujétu nikade ni umire...
Aku ni vidiš drugu udvan unuj, kujétu ti ji usvetleva svetlustta i ni čuš drugu udvan unuj, kujétu ti ji nosi zvuka, zlamenuva či ti niti ni vidiš i niti ni čuš u istena.
Kahlil Gibran

Sunday, October 19, 2008

342

Čitiri svešti gurat puléku. Naoklu satu ij malčeškom, taj či gji ij čuć kaćé si hurtuvat. Parvata duma:
— Ás sam Mira. I taj i taj nikuj ni moži da me upázi zapálina zadalgju. Misla, či za ugásna. I na barži plámaka ij namalil i sveštta ij ugásnala.
Drugata svešt ij rékala:
— Ás sam Verata. I taj i taj više nikuj ni me ulága u dnéšnite deni, taj či néma zašto da seda zapálina. I homa koče si ij svaršila hurtata, ij ugásnala i tá.
Sas žálin glás, tréćata svešt ij rékala:
— Ás sam Ljubovta. Némam više sili da seda zapálina, horata me zanimáret i ni razbiret, či kolku sam glávna u tejna žuvot. Tija zabrávet da si ubičet i náj-bližnite... I homa ij ugásnala.
U tuj vreme vaz tej ij flezalu idno dite. To ij videlu trite ugásnati svešti i pita:
— Zašto ni guriti? Vija treba da sti doveka zapálini! I ij počnalu da revé.
Tugázi, čitvartata svešt ij rékala:
— Nide se bujá, durdi gura ás, možimi da gji zapálimi i drugjijete svešti. Ás sam Nadeždete!
Sasa plámak u učite ditetu ij zalu sveštta na nadeždete i sas néja ij zapálilu drugjijete trite svešti.
* * *
Pu tozi náčin, i nija, aku imami Nadežde, možimi da upázimi Mira, Verata i Ljubovta.

Wednesday, October 15, 2008

341

Emisija TV ARAD 14 oktober 2008 p1

Emisija TV ARAD 14 oktober 2008 p2

Emisija TV ARAD 14 oktober 2008 p3

Emisija TV ARAD 14 oktober 2008 p4

* * * * *
Emisijata Radio Timišvár ud 12 oktober 2008
Boomp3.com

Wednesday, October 08, 2008

340

Emisijata Rádio Timišvár 05 oktober 2008 g.
Boomp3.com

Saturday, October 04, 2008

339

Sam se mislil da vu prekána gá i gá na mozi. Filmete sa dosta dalgji, trájat pu sahát i pulvina, taj či treba da imati vreme i ole da gji gladeti du krája. Aku vu harésvat, treseti gji iz Internet u po-káčestveni variánte.
Kača paruv film sam se mislil na “Digitálnija ángjel”, idin srabsći film, kojtu ni gu predlágam na bulnávite ud sarci, osubitu krája... “Digitálnija ángjel” ij imetu na idna amerikánska kompánija kujatu právi ustrojstva za identifikácija prez rádiofrekvencija (RFID), s kujatu sa belezani márvite i, po-novu, horata (http://www.digitalangel.com). Ij hurata u tozi film za magazinete METRO, kadetu, za da fleziš da si kupiš neštu ti treba “kartéla“. Ij hurtata za sarbitu i za Kosovo, za UFO, za masonete kujatu sa ubili krále Aleksándar, za vikanjétata na grešnite ud ... pakale, za koraba na Noe i Lenin, za dicáta ubiti prtez abort!
Pu kaćétu ij rékal nekuj, kugátu gladeš takvizi filme, ij hubeve prez celotu vreme da se moliš...
(Filma ij naprávin ud ortodokse, taj či u idin moment málku sa atakuvani katolicite, ama nideti ji zéme tvarde "na sarci"!)


Tuka ij variánta biz rumansćija prevod, aku já vu prečat nádpisete:http://video.google.com/videoplay?docid=7929072146122248802&hl=en

Friday, October 03, 2008

338

Vu predlágam da viditi idin kas film, kojtu za vu ustávi biz hurti: idin mlogu hubanći balet u kojtu toj ij biz krák, tá biz raka. Katu gji gladeš, ni možiš da ni se pitaš: koj ij sakátija? Tija, ali nija, tezi kujatu se mislimi za “normálni”. Za méne toze ij još idin primer za tuj, či čeleka, za da si izpalni sana, ij kadarin da preminé sekakvite barieri ugudini ud žuvota... Nideti se revá više, a ŽUVEJTI!



Svazanu s tuj ij i toze film, sas idno monče kujétu pluva biz race...
http://www.youtube.com/watch?v=m5CVwvjt508
* * *
I za da se uspukujémi, idna ud náj-hubanćite krastijánsći pesmi (pukraj Ave Maria na Schubert):
Amazing Grace, tuka u izpalnénji na Judy Collins


Amazing Grace
John Newton (1725-1807)

Amazing grace! How sweet the sound
That saved a wretch like me!
I once was lost, but now am found;
Was blind, but now I see.

’Twas grace that taught my heart to fear,
And grace my fears relieved;
How precious did that grace appear
The hour I first believed!

Through many dangers, toils and snares,
We have already come;
’Twas grace hath brought us safe thus far,
And grace will lead us home.

The Lord has promised good to me,
His Word my hope secures;
He will my Shield and Portion be,
As long as life endures.

Yea, when this flesh and heart shall fail,
And mortal life shall cease,
I shall possess, within the veil,
A life of joy and peace.

The earth shall soon dissolve like snow,
The sun forbear to shine;
But God, Who called me here below,
Will be forever mine.

When we’ve been there ten thousand years,
Bright shining as the sun,
We’ve no less days to sing God’s praise
Than when we’d first begun.
* * *
Tazi pesma ja ima u mlogijie hubavi izpalnénjita, i vu predlágam nekolkus:
Ni znája dali znájti, no tazi pesma moži da se sviri sámu na čarnite klaviši ud na piano! Taj ubjasneva Wintley Phipps:
http://www.youtube.com/watch?v=DMF_24cQqT0

Aretha Franklin
http://www.youtube.com/watch?v=HdIBt9ht798

Nana Muskouri
http://www.youtube.com/watch?v=lhc7MEYY-Ho&feature=related

Leann Rimes
http://www.youtube.com/watch?v=iT88jBAoVIM

Jessee Norman
http://www.youtube.com/watch?v=nriIwK40_xw

Elvis Presley
http://www.youtube.com/watch?v=B3XdXEJEI4E

Ud filma "Brave Heart", u izpalnénji ud gájdi:
http://www.youtube.com/watch?v=V84STSWVp3g

Carlos Santana i Jeff Beck
http://www.youtube.com/watch?v=3f-mzWy-lT0

Thursday, October 02, 2008

337

Emisija TV ARAD 01 oktober 2008 p1


Emisija TV ARAD 01 oktober 2008 p2


Emisija TV ARAD 01 oktober 2008 p3

Wednesday, October 01, 2008

336


Besenova Veche: A Typical Village in Western Romania (Timis County): wide streets, dirt roads, thousands of geese, and tons of red peppers on the strings, drying in the sun to produce the best paprika in the world.

Takozi piši pud po-gornotu svetiče, zadinu ud na ádresa http://www.romaniandolls.com/views/OLDHOUSES/oldhouses.html
========================================
Aku nija ni znájmi sami da se cenimi, hájda da se purdadémi...
Tojest, flezti na http://www.romaniandolls.com/folk/02stergar/stergarV6.html
Ud tám sam nameril tuje:
Silk "Stergar" Besenova SB006. Gorgeous!!
(stergar: wall decoration, or table runner)
Home made silk: growing silk worms; extracting silk from the silk-worms, spinning, all-natural dye, hand weavin in a home-made loom. Gold thread accents. Size 18"x54". Price $120.00 Free shipping. Age: about 100 years. One in stock. SOLD
========================================
Prez november 2006 g., u parvija broj na spisánjétu “VIP în Banat” málku sa mu gádili…
http://www.vip-in-banat.ro/pages/details.php?pageid=22

CAZUL TELBISZ
NU-I FRUMOS, DOMNILOR !
Daca Timisoara e considerata "Mica Viena", acest fapt i se datoreaza in mare parte si ilustrului primar al urbei din perioada 1885 - 1914, Carol Telbisz. (n. Cenad 1853 - d.14 iulie 1914). Elogii la adresa domniei sale i-au fost aduse si in numere ale "Monitorului Primariei", de de UDMR in campania electorala si de altii...Iata , de exemplu spicuiri din Monitorul si din campania UDMR:

Carol Telbisz
Carol Telbisz a fost un primar care s-a daruit trup si suflet Timisoarei si cetatenilor acestui oras timp de aproape 30 de ani. Din cauza sanatatii si-a dat demisia la inceputul anului 1914.
In Adunarea Generala din 27 aprilie 1914, dupa elogiile ce s-au adus, mentionez doar o fraza: "Telbisz a fost mare in scaunul de primar si orasul a devenit mare sub el". Conform propunerii s-a hotarat: portretul lui, in marime naturala, sa fie asezat in sala de sedinte a primariei. Pentru cele trei decenii de activitate sa fie scrisa o istorie a Timisoarei. In 14 iulie 1914, a parasit tot ce-i era mai drag, cetatenii Timisoarei si Timisoara"
(Monitorul Primariei Nr.28 - martie 2005)
La inceputul anului 1885, pe fotoliul de primar al orasului Timisoara era aasezat un tanar de 31 de ani care se numea Carol Telbisz si care in urmatorii 29 de ani avea sa aduca orasul la standardele unei metropole europene.
(Monitorul Primariei Nr. 32 - Iulie 2005)
Timisoara
In aceasta dupa-amiaza la Centrul Cultural Kos Karoly din Timisoara va avea loc o manifestare dedicata memoriei fostului primar Telbisz Karoly, la care va fi invitat si candidatul UDMR la Camera Deputatilor, Toro T. Tibor. Manifestarea va fi urmata de o intalnire cu alegatorii in localitatea Varias, unde candidatul Toro Tibor va inmana maghiarilor Cronica Comunitatii.
(Buletin informativ al UDMR din 23 noiembrie 2004 )
Dar mormantul lui din Cimitirul din Calea Lipovei (Cimitirul Eroilor !), arata asa, Domnilor, cum se vede in imaginile alaturate ! Napadit de balarii si de mizerie ! Daca exista urmasi ai acestui mare om al Timisoarei si nu le pasa de locul sau de veci , sa le fie rusine ! Insa parerea mea este ca ar fi o datorie morala ca in fiecare an, daca nu de Ziua Mortilor, macar de Ziua Timisoarei, Primaria, Prefectura si partidele politice, sa depuna o coroana de flori si la mormantul lui Carol Telbisz, cel ce n-a fost un Erou Necunoscut ci un mare primar al orasului nostru ! Si as sugera ca Primaria sa impuna Administratiei Cimitirelor, sau cum s-o chema, sa-si trimita angajatii responsabili cu curatenia ca periodic sa vegheze la intretinerea locurilor de veci ale personalitatilor care, prin faptele lor, au scris istoria Timisoarei, oras cu care ne falosim atat de mult, ca banateni ce suntem!
N.R. Ar fi si datoria comunitatii bulgarilor pavlichieni din Banat, au si un deputat de Timis, sa aiba grija de memoria celui mai importan primar al Timisoarei din toate timpurile. Carol Telbisz s-a nascut la Cenda din parinti bulgari, originari din Besenova Veche (Dudesti Vechi), numele Telbisz fiind destul de raspandit in aceasta comunitate de religie catolica.
Emeric Vamos
========================================
Idna státija za Telepa, ud sájta na Enciclopedia României
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Colonia_Bulgar%C4%83

Satul Colonia Bulgară
Comuna Dudeştii Vechi, Judeţul Timiş
Atestare-1845
Populaţie-34 locuitori
Cod poştal-307152
Colonia Bulgară (în bulgară bănăţeană: Telepa) este un sat în judeţul Timiş. Administrativ face parte din comuna Dudeştii Vechi. Se situează în extremitatea vestică a României, aproape de graniţa cu Ungaria şi Serbia. Fost sat de bulgari, a cunoscut un puternic declin, fiind în prezent în pragul dispariţiei.
Istorie
Colonia Bulgară a fost întemeiată la începutul anului 1845, cu bulgari bănăţeni romano-catolici, veniţi din satul bulgăresc Beşenova Veche (Dudeştii Vechi). La început s-a numit Telepa, numele adoptat de bulgari. Motivele pentru care ei s-au stabilit aici au fost în principal două: pe de-o parte, proprietarii te terenuri maghairi aveau nevoie de forţă de muncă pentru plantaţiile de tutun şi ca atare i-au stimulat pe bulgarii din Beşenova Veche să lucreze pentru ei; pe de altă parte, în comunitatea bulgară tradiţia face ca primul urmaş să primească întreaga avere. Astfel, familiile cu mai mulţi urmaşi au fost nevoite să se orienteze către noi proprietăţi.
O capelă catolică a fost construită în 1852, iar biserica actuală în 1912. Şcoala s-a construit în 1904. Pâna la unirea Banatului cu România, administraţia maghiară a numit satul Bolgartelep, adică "colonia bulgară", nume tradus apoi de administraţia românească. Tot în această perioadă, au început să se stabilească tot mai mulţi maghiari şi în mai mică măsură, germani. Spre sfârşitul perioadei interbelice, bulgarii îi depăşeau la număr cu puţin pe maghiari. După al doilea război mondial, maghiarii au devenit chiar majoritari. De atunci însă, populaţia satului a cunoscut însă un declin dramatic.
Populaţia
În 1910 avea o populaţie de 417 bulgari. În 1930, populaţia era de 830 locuitori, dintre care 353 bulgari, 338 unguri, 123 germani, 13 români şi 3 ţigani.[1]
La recensământul din 2002, satul avea o populaţie de numai 34 locuitori, dintre care numai 2 bulgari. Statistic, majoritari sunt români (17 locuitori), urmaţi de maghiari cu 10 persoane, însă scăderea dramatică a populaţiei de toate etniile fac din Colonia Bulgară un sat pe cale de dispariţie. Totodată, comunitatea de bulgari - elementul definitoriu, care a întemeiat colonia şi a locuit-o pentru mai bine de 150 de ani - nu mai există în prezent.
Bibliografie
• Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8